Isărescu anunță că indicele ROBOR va începe să scadă: BNR a făcut o injecție de lichidități
Isărescu a anunțat că BNR a făcut o „injecție de lichidități”, ia ROBOR va începe să scadă începând de mâine, arătând că situația care s-a creat la sfârșitul lui septembrie este una ciclică ce apare lunar, dar în general durează doar până pe data de 5, atunci când încep să fie plătite pensiile și salariile.
„Ce a intervenit în luna asta, o să vă surprindă, o performanță mai bună în colectarea impozitelor, s-a colectat mai mult decât ne-am fi așteptat, să spunem. Nu știu dacă dânșii s-au așteptat, și atunci din bănci a fost absorbită mai multă lihichiditate. Rolul BNR este să regleze lichiditatea, operațiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă, de aproape trei ani de zile, în care a existat un excedent de lichiditate pe piață. Am lăsat această lichiditate pentru a stimula creditul. Din datele pe care le-am colectat începând cu joia trecută, a reieșit că spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate va dura ceva mai mult. El dura de regulă până pe 5 ale lunii când se plăteau pensiile, salariile”, a declarat guvernatorul BNR.
Concret, pentru ținerea în frâu a indicelui ROBOR, Banca Națională a transmis că s-a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an; gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar; îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută.
„Deciziile au ca scop asigurarea și menținerea politicilor pentru o creștere economică sustenabilă. Mixul echilibrat de progrese macroeconomice sunt esențiale pentru păstrarea stabilității macroeconomice. (…) BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, a mai precizat Isărescu.
Despre discuția cu ministrul Finanțelor, Isărescu a precizat că Mișa s-a întâlnit cu conducerea executivă a Băncii, nu cu Consiliul de Administrație. „S-au discutat într-adevăr probleme mai degrabă tehnice. Am văzut declarația dânsului, nu am de adăugat, decât de menționat câteva lucruri. Absorbțiile de lichiditate către principala bancă a României, care este Trezoreria, făcându-se prin conturi la BNR, inflația face la rândul ei injecție și absorbție de lichiditate. Ele sunt lunare. Noi avem un comitet de lichiditate, cooperam foarte bine, deci lucrurile sunt foarte bine tinute sub control, nu este la nivel guvernului sau Ministerului de Finante, la nivel de director, sunt foarte buni specialiști de ambele părți, noi colaborăm în mod constant cu Minsterul de Finanțe”, a încheiat Isărescu.
Șeful de la Finanțe a precizat că a mers la reuniunea de la BNR pentru a discuta „strict tehnic” situația existentă astăzi pe piață și îngrijorările produse de creșterea ROBOR, iar întrebat despre soluții Mișa a replicat că ele „cu siguranță există” și că doar pe baza unor discuții „s-au produs niște efecte pozitive”, iar dobânda overnight a scăzut.
Întrebat despre măsurile concrete care vor fi luate pentru a stopa creșterea ROBOR, ministrul de Finanțe a răspuns că acestea vor fi comunicate de guvernatorul BNR în curând într-o conferință de presă.
„Este o problemă de lichiditate apărută în piață și are mai mulți factori. Mulți dintre ei foarte tehnici, v-am explicat cam care sunt elementele. În practică știți foarte bine că sunt elemente care țin de schimbul care se realizează între băncile active în piață, la rata de dobândă cu care se realizează aceste schimburi. Indiscutabil că au avut influență și încasările realizate de Ministerul de Finanțe, cred că ați observat că ANAF a ajuns la o rată de încasare de peste 97%. (…) Sunt multe elemenete legate și de modul în care se cheltuie banii publici”, a mai spus Mișa.
Marți, pe 3 octombrie, Consiliul de Administrație al BNR are ședință de politică monetară, unde se va discuta, printre altele despre inflație și despre creșterea ROBOR.
Primul ministru Mihai Tudose a declarat recent că : „ROBOR – aici, sincer, cred că colegii noștri de la BNR au fost un pic plecați de acasă. Pentru că ăsta era rolul BNR să aibă grijă să nu crească. BNR trebuie să reglementeze. Și ar trebui să intervină”.
„Nu am avut o discuție cu guvernatorul și s-ar putea să am o discuție săptămâna viitoare, pentru că chiar vreau să îl întreb pe guvernator dacă domnul Vasilescu chiar reprezintă BNR când iese cu declarații. Dacă vorbește în nume propriu, e problema domniei lui, dar să-și pună tricou pe care să scrie privat. Dacă iese în tricou cu BNR, avem altă discuție. Dar măcar să știm: mai e Banca Națională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existență, foarte bună de altfel”, a mai declarat premierul.
De ce a explodat ROBOR, indicele care dă frisoane românilor cu credite în lei. Explicațiile economiștilor și nervozitatea Guvernului
Indicele Robor cu scadență la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, maximumul din ultimii doi ani și jumătate. Economiștii spun că o cauză este retragerea unei lichidități importante din piață. De la nivelul Guvernului, lucurile se văd altfel. Premierul Tudose spune că BNR nu a avut grijă de Robor.
Principala cauză a creșterii Robor din ultima perioadă a fost retragerea unei lichidități importante din piață, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, în cadrul emisiunii ZF Live.
„Sunt două categorii de factori care explică această creștere: factori fundamentali, care țin de inflație, care crește, și va crește foarte rapid în perioada următoare. Avem 1,2% inflație la finalul lunii august, dar ne așteptăm până la finalul anului la o inflație de 2,4%, iar anul viitor probabil vom sări de 3,5% în primul trimestru, în condițiile în care au fost creșteri de accize, creșteri de prețuri la energie, electricitate, gaze. Cu o inflație de peste 3% în prima parte a anului, cred că toată lumea trebuie să înțeleagă să nu stăm cu dobânzile Robor sub 1%”.
Ionuț Dumitru explică și a doua categorie de factori, cei conjuncturali, care au precipitat tendința de creștere a Robor. „Această creștere a fost accelerată și precipitată de faptul că în ultima perioadă excesul de lichiditate pe care îl aveam în piața monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăți foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piața monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanțe, ceea ce a diminuat lichiditatea pe care o aveam în sistemul bancar”.
Economistul șef al Raiffeisen susține că este foarte important să reținem că inflația crește, iar acesta este factorul fundamental care explică creșterea. „Nu e anormal să ai un Robor care să conveargă înspre direcția pe care inflația o dă, ci mai degrabă e anormal că fost dobânzile au extrem de mici în ultimii ani”, a mai spus el.
Tudose: „N-am furat banii altcuiva”
Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, că rolul Băcii Naționale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenționează să aibă o discuție pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cursul săptămânii viitoare.
„Cred că colegii noștri de la Banca Națională au fost puțin plecați de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească și să nu lase niște actori să se joace pe această temă”, a declarat prim-ministrul.
Invitat să comenteze afirmațiile potrivit cărora creșterea indicelui ROBOR ar fi fost provocată și de preluarea la buget a profitului companiilor de stat, Tudose a răspuns: „Cred că glumiți! Ne-am luat banii, cum adică? Erau banii noștri, Dumnezeule, banii statului! N-am furat banii altcuiva”.
Totodată, Tudose a anunțat că intenționează să aibă o discuție săptămâna viitoare cu guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, inclusiv pe tema declarațiilor recente ale lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului.
„S-ar putea să am o discuție săptămâna viitoare pentru că vreau să-l întreb pe domnul guvernator dacă domnul Vasilescu reprezintă Banca Națională când iese cu asemenea declarații. Dacă vorbește în nume propriu, e problema dumnealui, dar să-și pună un tricou pe care scrie «privat». Dacă iese cu tricou BNR, să știm dacă mai este o structură a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existență. Foarte bună, de altfel…”, a mai spus Tudose.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, față de nivelul de 1,46% înregistrat cu o zi înainte și 1,11% înregistrat luni, 25 septembrie, conform informațiilor BNR.
De asemenea, indicele ROBOR la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,69%, de la 1,57% cât a fost cotat pe 28 septembrie.
La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Națională.