Creșterea consumului, principalul motor al creșterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil și cererea se va atenua, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă prin măsuri înțelepte, pentru a evita acțiunea brutală, violentă a forțelor pieței.
Guvernatorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a erodat activitatea industrială – este cazul industriei auto. În prezentarea sa guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile românești, în scădere, și evoluția negativă a industriei auto din Germania, în ultimul an de zile.
Pe de altă parte guvernatorul a vorbit de o dinamizare a investițiilor, remarcând în special creșterea numărului de autorizații de construcție, de „double-digit”.
Isărescu a admis că trebuiesc luate măsuri de ajustare, dar fără a brusca economia, fără să detalieze, însă. „Este treaba Ministerului Finanțelor. Situația este albastră, dar controlabilă. Bleu ciel, să spunem”, a conchis guvernatorul BNR.
Isărescu: Un deficit de 6,1%, anticipat de Comisia Europeană, nici nu poate fi luat în discuție
Un deficit bugetar de 6,1% în 2021, așa cum a anticipat Comisia Europeană pentru România, nici nu poate fi luat în discuție, a declarat vineri guvenatorul BNR Mugur Isărescu.
„Au lucrat cu datele pe care le avem în prezent, dar nu putem discuta serios despre un astfel de deficit, nu te iartă piețele în primul rând, interne sau extrne”, a spus Isărescu.
Guvernatorul spune că este convins că nu se va ajunge într-o astfel de situație, dar asta nu înseamnă că România nu poate depăși un deficit de 3%. „Într-un an electoral este greu, trebuie să facem ajustări fără să bruscăm economia”, a spus Isărescu.
În context, guvernatorul a adăugat că nici discuțiile de tipul „mai sunt sau nu mai sunt bani” nu sunt serioase, sugerând consultări cu Trezoreria statului sau cu departamentul de operațiuni bancare din BNR pentru a stabili cât poate împrumuta România și în ce condiții, pentru că în calcul sunt sume extrem de mari.
Comisia Europeană estimează pentru România creșterea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% anul viitor și la 6,1% în 2021, în timp ce creșterea PIB ar urma să încetinească de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 și 3,3% în 2021.
În previziunile economice de toamnă, făcute publice joi, 7 noiembrie, Comisia mai estimează o inflație de 3,9% în acest an, 3,5% în 2020 și 3,4% în 2021, în timp ce ponderea în PIB a datoriei publice brute ar urma să crească de la 35,5% în acest an la 37,2% în 2020 și la 40,6% în 2021. Balanța de cont curent ar urma să se majoreze de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% din PIB în 2020 și 5,4% din PIB în 2021.