Isărescu: Dacă statul face politici prociclice, mai bine nu intervine, pentru că face chiar un rău

Statul poate interveni în economie pentru a limita ciclurile economice și efectele corecțiilor asupra societății, consideră guvernatorul BNR Mugur Isărescu, adăugând că în cazul unor politici prociclice, cum este și situația din România, este de preferat ca statul să se abțină de la intervenții, scrie Mediafax.

„De ce intervine statul în economie? Nu intervine pentru că vrea să se bage ca musca, el intervine pentru că vrea să facă un bine social. Una dintre concluziile economiștilor după criza din 1929 -1933 este că economia are cicluri, unii spun că însăși din natura umană. Motivul pentru care statul intervine este să aplatizeze ciclul. Când vine partea de declin și apar șomajul, conflictele sociale (…) De aceea, politicile trebuie să fie contraciclice. Dacă face politici prociclice, atunci mai bine nu intervine, pentru că face chiar un rău”, a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, politicile anticiclice trebuie să reprezinte regula de bază a statului, care ar acționa înțelept prin restrnâgerea chleutielilor publice și a deficitelor bugetare în perioade de expansiune, și creșterea cheltuielilor în fazele de recesiune ale economiei.

„Să nu spunem noi economiștii cât de important este ca politiciile să fie anticiclice este o eroare fundamentală, a noastră”, a spus Isărescu, prezent la o conferință organizată la Academia Română privind închiderea unui program de studii post-doctorale finanțat prin POSDRU cu peste 18 milioane de euro.

Șeful băncii centrale spune că înțelege dificultatea cu care un politician poate să aplice aceste principii, mai ales că în perioade de expansiune economică este un sentiment pozitiv la nivelul întregii societăți.

„Dacă ești în faza electorală, cu greu te poți abține să nu faci cheltuieli. Nu cheltuiesc, ca să-i las o situație bună celui care vine după mine, și care poate să fie și de la opoziție (…) În faza de creștere economică iei mai mulți bani la buget, nu? Iei, că d-aia ai creștere economică”, a comentat Isărescu.

El a arătat că o corecție a economiei care vine după o perioadă de creștere în care statul a avut o politică prociclică, forțează statul să rămână prociclic.

„Asta este problema României, pentru că nu are resurse să devină anticiclică, a rămas prociclică”, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a explicat că istoria ultimilor 60-70 ani a mai statuat o lege a economiei care delimitează în mod clar obiectivele de politică monetară și cele ale politicii fiscale.

„Acum suntem într-o perioadă în care se pun multe semne de întrebare ce poate face politica monetară. Din multe studii s-a ajuns la concluzia că (…) politica monetară se ocupă cu stabilizarea prețurilor, iar politica fiscală trebuie să se îngrijească cu creșterea economică. De ce? Pentru că s-a stabilit, istoric, empiric, econometric, că o creștere suplimentară de masă monetară în scopul susțineri economiei se duce de regulă în prețuri”, a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră însă că relația inversă este foarte periculoasă, arătând că o scădere a masei monetare are un impact puternic asupra creșterii economice, ceea ce explică de altfel și politicile de injecții masive de lichiditate adoptate de FED și BCE.

„Noi nu avem o cădere de masă monetară pentru că nu am avut active toxice.Trebuie să fim foarte atenți când spunem că putem stimula creșterea economică prin politică monetară (…) Sunt multe piste false în ceea ce privește creșterea economică (în spațiul public – n.r.), avem și domenii care ar putea să ne aducă creștere economică durabilă și incluzivă. Dacă le luăm să le analizăm cred că majoritatea sunt legate de fondurile europene”, a afirmat Isărescu.

Șeful BNR a detaliat problematica politică monetară – creștere economică vorbind pe rând despre propunerile de susținere a economiei prin curs sau prin dobânzi.

„Ce înseamnă deprecierea monedei? Înseamnă multe, am văzut astă vară. Astă vară au amuțit toți cei care spuneau că dacă se face cursul 5 lei vom avea creștere economică. Teoria cu depreciază pentru a avea creștere economică a devenit invers (…) Nu cred că țara asta va găsi miracolul să obțină creștere economică fără investiții”, a continuat Isărescu.

În ceea ce privește reducerea dobânzilor, șeful băncii centrale motivează că o astfel de soluție nu ar putea spijini consistent creditarea întrucât, fără investiții străine, resursa trebuia atrasă intern, deci remunerată corespunzător.

„Nu spun să fim necruțători cu cei care promovează idei facile, zic că noi, Banca Națională, universitățile să creăm acea masă critică care să propună un altfel de discurs. Media nu face decât să reflecte ceea ce se spune. La acest climat avem și noi o contribuție, prin neactivitate”, a conchis Isărescu.