Isărescu, despre revizuirea PIB: Revizuiri există și în alte state, mi-a sărit în ochi deflatorul

Guvernatorul BNR consideră că Institutul Național de Statistică trebuie să explice diferența mare dintre deflatorul PIB utilizat atunci când a anunțat datele provizorii privind PIB pe 2011 și cel de la datele semidefinitive, dar apreciază că diferențe și revizuiri apar și în cazul țărilor avansate.

„Despre INS nu avem o poziție oficială. La nivel personal, și mie mi-a sărit în ochi cifra deflatorului, de la 8 la 4, deci înjumătățirea lui. Revizuiri apar și în țări foarte dezvoltate, și după câțiva ani”, s-a mărginit să afirme Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare pe această temă.

Isărescu nu a detaliat cauza mirării referitoare la deflator, vorbind numai de diferența foarte mare dintre cifre, fără a explica care dintre valori a apărut mai surprinzătoare.

Prin scurta declarație, Isărescu a sugerat că dincolo de diferențele de metodologie utilizate între varianta provizorie și datele semidefinitive, INS ar trebui să răspundă la problema diferenței foarte mari apărute în cazul deflatorului PIB.

La un deflator 8, valoarea nominală a PIB publicată de INS în luna decembrie ar reflecta că România at rămas în recesiune în 2011, an în care BNR a ținut dobânda de politică monetară la 6,25% până în luna noiembrie, când a operat o reducere de 0,25 puncte procentuale. Cifra definitivă pentru PIB-ul din 2010 este de 523 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere economică de 2,2% în 2011 la un deflator 4.

Deflatorul PIB reprezintă raportul procentual între PIB nominal și PIB real (adică valoarea PIB în prețurile curente ale anului de referință). El este determinat pe baza unui coș, care poate suferi modificări de la un an la altul, în funcție de comportamentul de consum și de evoluția ramurilor industriale, și ale consumului intermediar.

Problemă deflatorului nu are relevanță pentru disputa Guvern – INS, întrucât premierul a criticat diferența mare de PIB la nivel nominal, cea care ar impacta asupra deficitului bugetar, implicit a cheltuielilor pe care statul le va putea angaja în acest an, după modificarea bazei de calcul.

De remarcat că pe parcursul anului 2011, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a livrat două estimări de deflator, de 3,9 și 5, undeva în linie cu ce s-a întâmplat în 2009 și 2010, și foarte aproape de ultima variantă prezentată de INS.

Mai trebuie amintit că înainte de debutul crizei deflatorul PIB a fost mai mereu cu două cifre, respectiv 12,2 în 2005, 10,6 în 2006, 12,7 în 2007 și 15,3 în 2008.

Pe baza anticipațiilor unanim îmbrățișate la acea vreme, CNP nu a prevăzut scăderea deflatorului în 2009 (și nici intrarea în recesiune), prognozele de pe atunci indicând un nivel al deflatorului de 10 și, ulterior, de 7. În final, deflatorul PIB pe 2009 s-a plasat la 4,1, mai puțin de jumătate din prognoza inițială, iar în 2010 la 4,5.

Pe de altă parte, datele provizorii privind PIB pentru 2011, de 578 de miliarde lei, au făcut ca Fondul Monetar Internațional să accepte pentru 2012 o prognoză de PIB de 608,5 miliarde lei, și să negocieze în consecință un deficit bugetar nominal de 14,5 miliarde lei, care echivala cu 2,4% din PIB.

Premierul Victor Ponta l-a demis vineri pe Vergil Voineagu de la conducerea INS, atribuțiile de președinte urmând să fie exercitate temporar, până la numirea noii conduceri, de Beatrix Gered, vicepreședinte al instituției.

Șeful Executivului a solicitat anterior secretarului general al Guvernului să pregătească schimbarea conducerii INS pentru „greșeala gravă” comisă în calcularea PIB pe 2011, arătând că are nevoie ca la INS să lucreze oameni pe care se poate baza.

Joi seara, premierul a anunțat o eroare de calcul a Institutului Național de Statistică privind Produsul Intern Brut (PIB), care a revizuit în scădere cu aproximativ 20 miliarde de lei PIB pentru 2011, va determina reducerea cheltuielilor bugetare prevăzute pentru 2013 cu aproape 1 miliard de lei pentru încadrarea în ținta de deficit stabilită.

Pe de altă parte, INS a anunțat că a respectat metodologia UE privind PIB, care prevede transmiterea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare – provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) și definitive (la 21 luni) – iar diferențele între ele sunt inerente și nu reprezintă erori de calcul.

INS precizează că la estimarea PIB în varianta provizorie sunt într-o mare masură surse indirecte, metode de estimare și extrapolare, în lipsa unor date primare complete, nedisponibile la acel moment. La varianta provizorie, prezentată în luna martie, PIB-ul a fost estimat la 578,5 miliarde de lei.

La varianta semidefinitivă, unde rezultatul a fost transmis în luna decembrie, în calculul PIB s-au utilizat surse de date primare disponibile mai complete și mai detaliate față de varianta provizorie. În varianta semidefinitivă, valoarea PIB este de 556,7 miliarde de lei.

Diferende între Guvern și INS au apărut încă din vară, pe perioada procesului de suspendare din funcția de președinte a lui Traian Băsescu. Atunci oficiali din Guvern au criticat INS că nu a finalizat referendumul privind populația și nu poate prezenta date concrete privind numărul de votanți.