Isărescu: Timpurile bune nu durează la nesfârșit, vai de politicienii care trebuie să facă corecții
Politicienii trebuie să înțeleagă că perioadele de avânt economic nu durează la nesfârșit, iar unii dintre ei vor plăti costurile ajustărilor necesare, mai ales dacă societatea și chiar clasa politică nu-și va însuși noțiunile de creștere economică sustenabilă, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, scrie Mediafax.
„Există o lecție pentru politicieni: timpurile bune nu durează la nesfârșit și există și perioade de corecții, și vai de ăia care trebuie să facă corecțiile”, a spus Isărescu.
Declarația a fost făcută la lansarea cărții „Cum a trecut Europa Emergentă prin criza din 2008/2009”, editată de Bas B. Bakker, șeful diviziei regionale Europa Emergentă de la Fondul Monetar Internațional, și Christoph Klingen, adjunctul aceleași divizii.
Guvernatorul BNR crede că în societatea românească este nevoie de crearea unui curent de opinie în care și publicul și politicienii, care-și extrag seva din anticipațiile publicului, să înțeleagă ce înseamnă creștere economică sustenabilă.
„O altă lecție a cărții este că trebuie să reziști tentațiilor de a crește salariile. Este forte greu. Ar trebui să nu te mai numești politician, să ai bani din plin și să nu-i dai pentru voturi”, a spus Isărescu cu o tentă ironică.
Pe de altă parte, șeful băncii centrale spune că pentru politicieni ar putea fi chiar mai greu să tempereze o creștere accelerată decât să ia măsuri de prevenire sau reducere a efectelor crizei, întrucât populația nu acceptă să-i limitezi posibilitatea de trăi mai bine într-un timp mai scurt.
Isărescu a trecut în revistă cauzele declanșării crizei în Europa Centrală și de Est menționate în cartea economiștilor FMI și pe care le împărtășește aproape integral, apreciind chiar că o astfel de lucrare, scrisă de analiști independenți, ar putea închide discuțiile interne privind diferite scenarii de acțiune pre și din timpul declanșării turbulențelor în regiune.
„Aceste cauze presupun că au fost și identificate și prezentate corect în multe dezbateri din România. Dar nu am reușit să convergem și chiar să convingem societatea. De multe ori nu este suficient să știi și să descoperi, ci și să poți”, a spus Isărescu, referindu-se la faptul că BNR a încercat înainte de 2007 să nu liberalizeze total contul de capital, însă cererea a fost respinsă de oficialii de la Bruxelles.
În mare, guvernatorul BNR a citat cauzele pe care le-a mai invocat pe rând în ultimii ani, respectiv un aflux abundent de capital, în bună parte speculativ, o explozie a creditului, mai ales a celui în valută, creșterea nesustenabilă a salariilor din sectorul public și extinderea apartului de stat.
„Prima temă importantă este cea subliniată, că în cazul tuturor țărilor din ECE cauzele sunt foarte apropiate, poate similare: o creștere economică dezechilibrată, nesustenabilă, bazată pe consum și dorința de catching up. Obiective firești ale Europei Centrale și de Est de a se integra mai rapid, dar creșterea de consum a fost exagerată în toate țările, iar prin această stimulare excesivă a consumului (…) Cu greu puteai să convingi pe cineva prin 2005-2006 că dacă ai un deficit de cont curent prea mare o să ai o problemă. Paradigma era că sunt deficite interne, acolo între voi, se vor corecta cumva în timp. Totuși trebuie făcută diferența dintre o corecție normală și una de criză”, a continuat Isărescu.
Spre deosebire de aurtorii cărții, Isărescu s-a declarat împotriva ideii de „miopism a investitorilor”, considerând că aceștia sunt prin definiție prociclici și nu pot fi criticați pentru acest comportament, fiind unul natural. De altfel, ideea este în concordanță cu poziția guvernatorului BNR, care vede că rolul anticiclic trebuie jucat de guverne și bănci centrale.
„Un investitor privat nu poate să facă altceva decât să vadă profitabilitatea. Noi nu putem să-i acuzăm că sunt prociclici. Ei sunt prociclici. Ar fi exagerat să acuz băncile că sunt prociclice, e în ADN-ul lor. N-aș vorbi de miopia investitorilor privați. Aș vorbi de miopia instituțiilor financiare internaționale, a guvernelor și a băncilor centrale”, a explicat Isărescu.
Șeful BNR a punctat câteva din scăpările băncii centrale, printre care o slabă analiză a investițiilor străine și o reacție târzie la comportamentul băncilor cu capital străin aflate în lupta pentru cotă de piață.
„Am avut o finanțare excesivă din investiții directe, dar cu o statistică precară a investițiilor străine. Am băgat cu toții acolo, la grămadă, și investiții directe în tradeables și non- tradeables, iar la tradeables am pus și cumpărările de pământ. În cazul României am avut probleme mari pentru că am avut impresia că avem investiții enorme. Și multe s-au dus într-o bulă speculativă”, a continuat Isărescu.
De asemenea, el vede că BNR a demonstrat „o bunăvoință beningnă” față de băncile cu capital străin, uitând că acestea au o guvernanță proprie și bătălia pentru cote de piață poate duce la ritmuri periculoase.
„Vă mai amintitți atunci când am adunat cotele de piață țintite de bănci și am ajuns la peste 200%? Când transmiți managerilor locali asemenea mesaje trebuie să ciulești urechile. Noi la BNR le-am ciulit, dar le-am ciulit cam târziu. Și am văzut mult timp doar partea bună”, a apreciat Isărescu.
El a amintit că, de regulă, creditul în valută scapă de pârghile clasice ale politicii monetare, iar întărirea politicii monetare duce‚ în mod paradoxal, la creșterea creditului în valută și la restrângerea părții de creditare care este mai puțin riscantă.
„Eu cred că toate cauzele menționate în lucrare sunt nu doar corecte, ci foarte bine explicate. Fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundată de fonduri ieftine, cu politici monetare și fiscale generoase”, a mai spus Isărescu.