Isărescu vede sâmburele unei crize financiare. „Gena crizei pleacă din anul de succes, de exemplu anul acesta este unul de succes”

„Ce înseamnă evaluarea riscurilor: se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se pornește de la o realitate că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită. Gena crizei pleacă din anul de succes, de exemplu anul acesta este unul de succes. Și ascuns, de multe ori nu ușor de depistat pentru un novice, dar acum tehnologia s-a dus extrem de departe, ca-n medicină, în a depista sâmburele unei crize financiare, se evaluează riscul”, a afirmat Isărescu, la briefingul după ședința CA de politică monetară, referindu-se la rolul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială, instituție nou creată și pe care o conduce din poziția de președinte.

El a arătat că, dacă o criză financiară nu este abordată din vreme, este întotdeauna mult prea târziu să se intervină, „să vii în spatele valului”, întrucât apare feoemntul de contagiune, și, ceea ce este și mai grav, poate apărea fenomenul de panică.

„Și 2015 este un an de succes și se poate forma un nou sâmbure al crizei. Dacă nu acționăm din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred că reacționăm. De câte ori trebuie să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?! Macrostabilitatea nu este o toană a BNR sau un pretext ca să ne aflăm și noi în treabă, este baza pe care se poate construi durabil bunăstarea. Orice creștere de nivel de trai fără macrostabilitate este efemeră. Nu doar atât: când faci ajustarea, duce la nedreptăți îngrozitoare, trebuie să tai în carne vie. Ar fi culmea să nu fi învățat nimic din criza din 2007-2008”, a atras atenția guvernatorul.

Dorind să lămurească rolul Comitetului, Isărescu a menționat că din acesta fac parte persoane din instituții care dețin date, precum BNR sau Ministerul Finanțelor, acestea discutând pe cifre și evaluând riscurile.

„Evaluarea riscurilor este un proces pe care noi îl facem de mai multă vreme. Nu este ceva nou în România ceea ce va face acest comitet, iar pe site-ul BNR există mai multe prezentări legate de acest cuvânt: macroprudențialitate”, spune șeful băncii centrale.

Întrebat ce se va întâmpla dacă opinia guvernatorului, din poziția de președinte al comitetului, va diferi de cea a premierului în diverse probleme, Isărescu a precizat că nu este vorba doar de opinia sa, din comitet făcând parte și doi reprezentanți ai Finanțelor la nivelul cel mai înalt, posibil ministru sau secretar de stat.

„Ca în orice comitet, deciziile se iau împreună. Nu am nici drept de veto, nu eu, guvernatorul. Cel mult la un număr exact de voturi, votul președintelui cântărește mai mult. Discuțiile au început să ducă spre o înțelegere a acestui comitet, spre sfârșitul săptămânii trecute erau total deviate, a fost căldură mare, mon cher”, a adăugat Isărescu.

El a explicat că, pe baza datelor pe care le are la dispoziție, Comitetul va face o prognoză și o recomandare către diverse instituții, fie Guvern, BNR sau ASF. Comunicarea se va realiza în scris, iar instituțiile care primesc recomandarea Comitetului trebuie să răspundă tot în scris cu soluțiile sau argumentele pentru care nu pot interveni în problema respectivă.

„Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce legi să adopte sau să nu adopte, vom face o recomandare. Putem să dăm avertismente către ASF, către BNR, obligatoriu trebuie citit avizul și să dea un răspuns”, a punctat guvernatorul.

El a spus că, astfel, se vor evita pe viitor situații precum celei din prezent, când se discută despre creditele în franci elvețieni și faptul că BNR nu a dat avertizări la momentul contractării împrumuturilor.

„Dacă nu ia în seamă recomandarea Comitetului, Guvernul și-a asumat un risc și are toată responsabilitatea politică și nu mai poate să spună că nu a fost avertizat și țara va avea de suferit dacă riscul se adevarește. Comtetul dă seama în fața Parlamentului și în fața opiniei publice”, a comentat Isărescu.

El a făcut o comparație cu riscul meteo, unde se fac prognoze pe termen scurt, de o acuratețe foarte mare, iar meteorologii dau o avertizare și o recomandare.

„Riscul meteo (…) datorită tehnologiei extrem de avansate în domeniul urmăririi mișcărilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de acurate, se dă o avertizare și o recomandare. Noi suntem la Comitetul de Risc Sistemic European, mergem acolo de 4 ani jumate la Comitetul de Macrostabilitate. Este exact ca la meteo: avem verde, galben, portocaliu, roșu, cu săgeți. (…) Deci se dă o avertizare și o recomandare, deci comitetul are rol preventiv”, a mai spus șeful băncii centrale.

El a adăugat că, din cele 28 de state ale Uniunii Europene, în 24 deja funcționează o astfel de structură, dar în cadrul băncii centrale, România situându-se alături de Polonia și Spania între statele care nu aveau o astfel de insituție.

„Funcționează la nivelul UE de patru ani și ceva, noi am mai informat despre acest lucru, că nu este o noutate, că nicăieri nu este un atac la constituție, că nicăieri nu este o dictatură sau un supraguvern, că este o institituție nouă după criza din 2008 care funcționează foarte bine. (…) Noi suntem în ultimele 4 țări, printre care Polonia și Spania, care, deși avem recomandarea de mai mulți ani, nu am înființat un astfel de comitet”, a explicat Isărescu.

Guvernul a aprobat, în 22 iulie, înființarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, un organism care va avea rol de supraveghere a sistemului financiar național, iar președintele acestui comitet va fi guvernatorul BNR.

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a spus că nu este de acord cu proiectul de lege privind constituirea comitetului, Dragnea susținând că este „ceva foarte grav” și că nu a știut de el.

Ulterior, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a afirmat că rolul comitetului este să emită recomandări pe care Executivul este obligat să le ia în considerare, dar nu neapărat să le aplice.