Judecătorii CCR au luat o decizie cu impact asupra mediului de afaceri. Cât este de fapt plafonul pentru microîntreprinderi

Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului 16/2022 – care a adus o serie de modificări prevederilor fiscale, aplicate din 1 august sau prevăzute să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023, inclusiv noile măsuri privind microîntreprinderile – este constituțională. Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat articolele proiectului adoptat în Parlament care au fost contestate de Avocatul Poporului și de 58 de parlamentari ai Opoziției.

Judecătorii constituționali au respins, miercuri, cele două sesizări de neconstituționalitate, formulate de Avocatul Poporului și de deputați ai Uniunii Salvați România și neafiliați, în cazul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale.

Proiectul de lege a fost adoptat în 16 noiembrie, de Camera Deputaților, for decizional, cu 157 de voturi ”pentru”, 91 ”împotrivă” și 5 abțineri, iar în 29 noiembrie a fost atacată la Curtea Constituțională.

Prin OG 16/2022 au fost aduse mai multe modificări Codului Fiscal, inclusiv în ceea ce privește taxarea muncii, de la 1 august, și prevedea unele măsuri așteptate de mediul de afaceri, privind cotele de impozitare.

Astfel, conform OG 16/2022, din 1 ianuarie 2023 ar fi trebuit ca:

• microîntreprinderile să fie obligate să aibă cel puțin un angajat;
• impozitul pe venitul microîntreprinderilor să fie de 1% din cifra de afaceri pentru cele care au cel puțin un angajat; se elimina astfel varianta de impozit de 3% pe venitul microîntreprinderilor fără angajați;
• firmele care nu au angajați să treacă la impozit pe profit de 16%;
• să scadă pragul pentru încadrarea firmei la impozit pe venitul microîntreprinderii, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.

Plafonul de 500.000 de euro se aplică la veniturile din 2023

Plafonul de 500.000 de euro până la care se poate aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor va fi calculat în funcție de veniturile obținute de microîntreprinderi în cursul anului 2023, și nu în funcție de veniturile de la finalul anului 2022, cum prevedea Ordonanța Guvernului 16/2022.

Punctul 4 din OG 16/2022 – care a modificat articolul 47 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal – prevedea reducerea plafonul de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, dar încadrarea să fie calculată după veniturile la final de 2022.

Prevederea referitoare la pragul redus a fost modificată în urma dezbaterilor din Legislativ, pentru a fi aplicat nu pe baza veniturilor din 2022, având în vedere că, până la jumătatea anului, unele companii deja vor fi fost deja ieșite din plafon, ci pe baza veniturilor din 2023.

„Având în vedere că OG 16/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial în luna iulie 2022, veniturile luate drept referință pentru încadrarea în noul plafon anual maxim, de 500.000 euro prevăzut la Art. I pct. 4, apreciem că este incorect să fi cele ale anului 2022, așa cum se înțelege din actualele dispoziții tranzitorii, întrucât determina un tratament inechitabil și discriminatoriu în rândul contribuabililor în cauză.

Astfel, cei care la data publicării OG 16/2022 au atins deja noul plafon de 500.000 euro, au fost puși direct în situația de a fi plătitori de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2023, pe când cei care la aceeași dată nu au atins încă acest plafon, au avut și au încă posibilități multiple de a evita trecerea la noul sistem de impunere începând cu 1 ianuarie 2022, prin diverse metode, cum ar fi divizări, crearea de noi societăți și transferul controlat al activității și veniturilor spre acestea, astfel încât prin ajustări sau optimizări  fiscale să mai poată beneficia pentru toate societățile deținute sau controlate, direct sau indirect, de regimul fiscal al microîntreprinderilor pentru încă cel puțin un an – anul 2023.

În aceste condiții, este evident că actuala prevedere din OG 16/2022 încalcă principiul egalității în față legii fiscale, prevăzut atât în dreptul UE, cât și în art. 16 din Constituția României.

În aceeași măsură considerăm că prevederea aduce atingere și principiului securității juridice, respectiv a componentelor acestui principiu referitoare la neretroactivitatea legii și la dreptul contribuabililor la aplicarea unitară a legii.

Astfel că, pentru asigurarea egalității tuturor contribuabililor în față legii fiscale, propunem că veniturile luate drept referință pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) să fie cele înregistrate de contribuabili începând cu anul 2023, prin completarea în acest sens a dispoziției tranzitorii de la Art. I X lit. e) cu pct. 4 al Art. I”, se arată în amendamentul admis în comisii și aprobat în plenul Camerei Deputaților.

Decizia Curții Constituționale

Judecătorii constituționali au respins contestațiile și au considerat, în unanimitate, că legea este constituțională.

„În ședința din 14 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați, a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, precum și a dispozițiilor art.I pct.68 [cu referire la introducerea alin.(5) ind.6 – alin. (5) ind.9 în art.146 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.
2. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.107 [cu referire la art.457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. II”, potrivit deciziei CCR.

Legea intră în vigoare numai după promulgarea de către șeful statului și publicarea în Monitorul Oficial.