Județele în care n-are cine să-ți repare un ceas. Meseriile pe cale de dispariție în România

ZIUA MUNCII, 1 MAI. Modernizarea a adus cu sine „moartea” unor profesii sau mutarea altora din atelierul de la colțul străzii în marile unități de producție sau în mall.

Meseriile de ceasornicar sau de bijutier aproape că au fost uitate. Puțini dintre noi mai ajung astăzi la atelierele de profil, astfel că și numărul celor care mai practică încă aceaste profesii este scăzut.

Anul trecut, doar 258 de astfel de meseriași (caen 9525) mai lucrau în România, pe un salariu mediu net lunar de 1.090 de lei, conform celor mai recente date furnizate de către Institutului Național de Statistică (INS). Câștigul acestora era astfel cu circa 536 de lei mai mic decât salariul mediu net pe economie.

FOTO: Ovidiu Dumitru Matiu/Mediafax Foto

Cei mai mulți români care se ocupă cu repararea ceasurilor și a bijuteriilor, respectiv 84 de persoane, își desfășoară activitatea în Capitală, conform datelor aferente anului 2013 obținute din partea Inspecției Muncii și centralizate de gândul.

TEHNOLOGIE Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

14:28

SPORT Mihăilă e SIGUR pe el înainte de meciul cu Turcia! „Suporterii trebuie să aibă încredere în noi”

14:27

Pe al doilea loc în topul județelor unde poți găsi cei mai mulți ceasornicari sau bijutieri se află Aradul (19 salariați), acesta fiind urmat în clasament de Călărași (17 salariați), Bacău și Sibiu (16 salariați).

În zece județe aceste meserii cu tradiție sunt practicate la ora actuală doar de câte doi români. Este vorba aici despre Alba, Brăila, Constanța, Covasna, Iași, Ilfov, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.

În Caraș-Severin, Hunedoara și Satu-Mare aceste profesii sunt aproape inexistente, fiind practicate în total doar de trei salariați, iar în alte 14 județe nu mai există niciun român care să se ocupe cu repararea ceasurilor sau a bijuteriilor.

În 2012, existau în total 220 de persoane care lucrau în acest domeniu, iar cele mai multe puteau fi găsite tot în Capitală. Pe următorul loc în top se găsea tot județul Arad, dar numărul celor care se ocupau cu repararea ceasurilor și a bijuteriilor era mai mare.

Cizmăria – meseria „moartă” a României

Românii s-au dezobișnuit să-și mai repare pantofii sau sandalele, așa încât întâlnim din ce în ce mai puțini cizmari în ateliere de pe străzile marilor orașe din țară.

FOTO: Raul Stef/Mediafax Foto

Cei mai mulți români care au această meserie au ajuns să lucreze pentru marii producători de încălțăminte, firmele care își desfășoară activitatea în acest domeniu fiind considerate unii dintre cei mai mari angajatori din țară.

Dintre cei 163 de meseriași, 48 duc mai departe această ocupație în Capitală. În județele Bihor, Cluj și Timiș lucrează în domeniu între 10 și 12 persoane, iar în alte 11 județe meseria mai este practicată doar de câte o singură persoană.

În 11 județe profesia de cizmar a „murit” încă din 2012. În urmă cu doi ani niciun român nu se mai ocupa de repararea încălțămintei și a articolelor din pielărie în Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Neamț, Olt, Teleorman, Tulcea și Vâlcea.

Denumirile utilizate în prezentarea meseriilor din acest material sunt în unele cazuri generice și se referă la cele mai practicate profesii din ramura respectivă. Cu toate că unii salariați sunt înregistrați într-un județ, există posibilitatea ca aceștia să-și desfășoare activitatea propriu-zisă și în afara zonei respective.

În textul de mai sus au fost analizate statisticile aferente următoarelor coduri CAEN:

CAEN 9525 – această clasă include repararea de ceasuri, orologii și părți componente ale acestora, cum sunt carcasele de ceasuri din toate materialele, mecanisme, cronometre, etc, repararea bijuteriilor.

CAEN 9523 – această clasă include repararea și întreținerea încălțămintei și a articolelor din piele, repararea ghetelor, pantofilor, valizelor și a altor articole similare și aplicarea de flecuri pentru tocuri.

Campania gândul ZIUA MUNCII continuă cu prezentarea domeniului salubrității. Aflați mâine cine face curățenie după români.