Programul Kurtzarbeit: Angajatorii pot reduce programul de lucru până la 80%, cu acordul sindicatelor. Cum sunt calculate și decontate indemnizațiile

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, noua formă a programului flexibil de lucru, cunoscut sub denumirea de Kurtzarbeit, care dă posibilitatea angajatorilor care se află în dificultate finaciară să reducă timpul de lucru al salariaților cu până la 80% din durata contractul individual de muncă, față de 50%, cât prevede legea în vigoare.

Pe perioada stării de urgență/alertă/asediu și în trei luni de la încheierea ultimei astfel de perioade angajatorii afectați de pandemia de COVID-19 pot beneficia de ajutor din partea statului pentru a împărți cheltuielile cu salariile angajaților, în loc să îi trimită acasă. Noul program Kurtzarbeit crește procentul maxim de reducere pe care angajatorul poate să o aplice programului de lucru al angajaților, de la 50 la 80%.

Proiectul de lege ce modifică prevederile referitoare la programul flexibil de lucru, așa-numitul Kurtzarbeit, a fost votat în 8 martie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, și a fost promulgat, vineri, 2 aprilie, de președintele Klaus Iohannis. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial.

În ce condiții poate apela un angajator la Kurtzarbeit

Angajatorul poate reduce timpul de lucru și poate cere decontarea indemnizațiilor din bugetul asigurărilor pentru şomaj dacă:

1. a) măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;
2. b) reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență/alertă/asediu, respectiv 2019. În cazul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi al angajatorilor din categoria reglementată de OUG nr. 44/2008 – persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Noul program prevede necesitatea unui acord din partea reprezentanților sindicali, în timp ce în varianta în vigoare angajatorul poate decide reducerea timpului de lucru doar „cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului”.

„(Proiectul) nu micşorează puterea de negociere a angajaţilor, pentru că, spre deosebire de forma O.U.G.-ului, în comisie a fost introdus acordul sindicatelor. Acolo unde nu există sindicat se negociază cu reprezentantul angajaţilor şi abia în momentul în care niciuna din acestea două nu există se duce direct la angajaţi informarea”, explica Oana Țoiu, președinta Comisiei de Muncă din cadrul Camerei Deputaților, în timpul dezbaterilor din forul decizional pentru proiectul legislativ.

Astfel în noul Kurtzarbeit promulgat prevede că „acolo unde există organizații sindicale îndreptățite să negocieze contract colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social nr. 62/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau reprezentanți ai salariaților, măsura de reducere a timpului de muncă prevăzută la alin. (1) se ia de angajator cu acordul organizației sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanții salariaților”.

Angajatorul poate decide reducerea timpului de muncă pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

Mai mult, angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligația de a justifica o astfel de modificare, în limitele prevăzute anterior, referitor la acordul sindicatelor sau a reprezentanților salariaților, se arată în forma promulgată.

Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsuri. Pe de altă parte, dacă intervine o creștere a activității, sau un coleg nu poate veni la lucru și e nevoie de suplimentarea numărului angajaților, atunci îl poate notifica pe salariat cu 24 de ore înainte.

Schimbări în modul de calculare și decontare a indemnizațiilor

Pentru perioada de lucru redusă, angajatorul le plătește salariaților o indemnizație – pe care statul decontează ulterior  de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, conform formei legii trimise spre promulgare.

Modul de calcul este diferit de cel prevăzut în varianta actuală a Kurtzarbeit-ului, respectiv „75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă”.

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, arată noul program, în timp ce programul în vigoare drepturile sunt proporționale cu timpu efectiv lucrat, Mai mult, în noul program promulgat este inclusă posibilitatea ca, în situația în care bugetul destinat plăţii cheltuielilor de personal îi permite, angajatorului să poată suplimenta indemnizația cu sume reprezentând diferenţa până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar fără ca această diferenţă să poată fi decontată.

Copia acordului încheiat cu sindicatele sau, după caz, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților reprezintă o condiție pentru a putea deconta indemnizațiile, conform legii promulgate.

Pe lângă aceasta, el trebuie să depună, o copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă și dovada aducerii acesteia la cunoştinţa salariaţilor, prin orice mijloace folosite de angajator în mod obişnuit pentru comunicarea cu angajaţii.

În plus, în această variantă a programului, el trebuie să depună și declaraţie pe propria răspundere a angajatorului, din care să reiasă că reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri, și nu balanța lunară de verificare, din varianta actuală, care poate îngreuna demersul.

Pe perioada reducerii timoului de lucru, angajatorului îi este interzisă atât angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, cât şi subcontractarea activităţilor desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus. O excepție la angajare este permisă pentru înlocuirea angajaților cu care încetează contractele de muncă, de exemplu, prin demisie.

2,69 de miliarde de lei pentru Kurtzarbeit în 2020

Promulgarea legii de către președintele Klaus Iohannis a fost salutată de reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), confederație patronală reprezentativă la nivel național.

Continuare programului Kurtzarbeit se numără printre principalele măsuri pe care antreprenorii români le consideră necesare să fie continuate în acest pentru susținerea firmelor afecate de COVID-19, după acordarea de granturi și capital de lucru pentru IMM-uri, dar prioritară față de alte măsuri, precum amânarea ratelor sau scutiri de la anumite impozite, conform unui sondaj realizat între 16 februarie – 7 martie.

„Kurzarbeit nu e o bucurie nici pentru angajaţi, nici pentru angajatori, nici pentru bugetul de stat. Este o măsură pe care o luăm ca să ajutăm angajatorii, angajaţii şi economia pe timp de criză, în situaţii neprevăzute la care nu le pot face faţă din resurse proprii, pentru că este mult mai scump să fie generat un loc de muncă de la început sau pentru angajat să-şi găsească unul nou, decât să poată să fie menţinute locurile de muncă până când trecem de criză şi îşi revine activitatea economică la standardul normal”, spunea președinta Comisiei de Muncă a Camerei Deputaților la momentul adoptării legii.

Suma pe care statul a acordat-o angajatorilor, până la finalul anului 2020, pentru pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) s-a ridicat la 2,69 de miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor din execuția preliminară a bugetului general consolidat pe 2020.