Șeful statului consideră că este un subiect de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru și o echitate în ceea ce privește beneficiile atât pentru statul român, cât și pentru investitori. Iohannis critică lipsa de predictibilitate și stabilitate a Legii offshore, în forma trimisă spre promulgare.
„Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanță deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin prisma consolidării securității energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale. Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament, din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative„, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale remis Mediafax.
„Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilității necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre”, completează președintele Iohannis.
Klaus Iohannis argumentează că nu au fost clar reglementate modalitățile prin care câștigurile din redevențe devin venituri la bugetul de stat, în condițiile în care actuala formă a legii prevede transferul acestor venituri către contractele de parteneriat public-privat, nu către bugetul consolidat.
„Considerăm că legea trebuie reanalizată și din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public – privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public – privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile de investiții care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică și socială a României”, potrivit sursei citate.
Șeful statului mai susține că Legea offshore a fost adoptată de Legislativ fără a respecta principiul bicameralismului.
„Având în vedere importanța domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum și faptul că unele dintre dispozițiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii și adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului”, conchide președintele Iohannis.
Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară proiectul care modifică Legea offshore și care stabilește măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie, inițiativa a primit votul Senatului, iar pe 9 iulie a fost adoptată de Camera Deputaților.
Printre modificările adoptate de comisie și de Camera Deputaților se numără și cea referitoare la producția de gaze care va fi tranzacționată pe piața din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut inițial. Un alt amendament adoptat de deputați, se referă la introducerea sumelor încasate din revedențe și impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanța parteneriatului public-privat.
Pe 24 iulie, și președintele PSD, Liviu Dragnea se declara nemulțumit de forma în care afost adoptată Legea Offshore și sugera Guvernului să o modifice prin ordonanță de urgență.
„Ceea ce s-a adoptat în lege trebuie să fie pus limpede, clar și fără echivoc și în anexa care cuprinde formula de calcul pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare și pentru deducerile din acest impozit. Și anume este vorba de valoarea investițiilor din care se vorbește în lege că este firesc să se deducă investițiile, dar nu este foarte bine clarificat în lege. Și nu se deduc toate investițiile o dată, ci într-o perioadă de timp, în așa fel încât statul român să primească bani, dar, în același timp, și companiile care investesc să poată să se mențină deasupra costurilor. Ideea e că noi avem nevoie de acele gaze, avem nevoie ca cineva să le scoată, dar cei care le scot să nu lucreze în pierdere și să aibă și nivelul de cash flow firesc și necesar. Asta va trebui să cuprindă ordonanța”, declara Liviu Dragnea.
El speră ca investitorii să nu plece din cauza noilor reglementări privind legea off-shore.
„Noi sperăm să nu plece. În același timp, nici nu putem rămâne în partea din stânga sau din dreapta, una dintre limitele generate de legea plecată de la Guvern și trecută de Senat, în care statul român nu încasa aproape nimic și în România nu rămânea niciun metru cub de gaze pentru că toate mergeau pe contracte bilaterale„, a explicat Dragnea.
Președintele PSD a subliniat că ordonanța nu va include o modificare a planului de taxare.
„Acolo rămân acele cote, doar să se definească fără echivoc valoarea investițiilor și modul cum se deduc aceste investiții pentru că erau abordări neclare”, a conchis Dragnea.