Lazea, BNR: „Este puțin probabil ca zona euro să-și deschidă porțile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană”

Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale, a declarat că la sfârșitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce țările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia și Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană.

„Ipoteza pe care o fac eu este că este puțin probabil ca zona euro să-și deschidă porțile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului cât și zonei.

Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp ce nouă-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE își va relua ritmul mediu de creștere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an”, a spus Lazea.

El a menționat că declarațiil sunt făcute în nume personal și nu în calitate de reprezentat al BNR.
În opinia sa, PIB-ul potențial al României în condițiile actuale, așa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forță de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.
„PIB-ul efectiv poate varia cu +/- 1% față de PIB potențial, în funcție de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creștere a PIB peste potențial. Pentru o creștere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potențeze cei trei factori de producție menționați (capital, forță de muncă, productivitatea, n.r.)”, a completat Lazea.

Datele prezentate de Lazea arată că înainte de criză România avea un potențial de creștere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, involuție determinată pe de o parte din cauza reducerii semnificative a investițiilor străine directe, a scăderii numărului populației aptă de lucru, precum și evoluției modeste a productivității.

„Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiții medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 față de 2004-2008, pierdere acoperită parțial prin fondurile europene. Forța de muncă s-a diminiuat semnificativ în același interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani, consecință a scăderii natalității după Revoluție. Nici la factorul productivitatea factorilor – energointensitate, plăți electronice, calitatea învățământului – România nu stă mai bine”, a explicat Lazea.

Ca răspuns la toate aceste elemente care ar stimula creșterea economică, Lazea susține necesitatea îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene pentru a compensa intrările reduse se investiții străine directe, stimularea rămânerii în cadrul forței de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile și dornice să muncească, dar și investițiile în învățământ.