Lazea: Impactul creditării asupra creșterii economice este supraestimat

„În literatura de specialitate nu există un consens privind legătura semnificativă între creditarea bancară și creșterea PIB. Unii autori spun că rolul sectorului financiar în creșterea economică este supraevaluat. Mai mult decât atât, în momentele decuplării ciclului economic de ciclul financiar, este posibilă creșterea economică fără apel la creditare. În România ipoteza este confirmată de cifre, în condițiile în care în 2012 am avut o creștere negativă a creditului guvernamental real, dar PIB a crescut, la fel și în 2013, când creditul real s-a contractat, dar PIB real a crescut cu 3,5%. Astfel, impactul creditului asupra creșterii economice nu trebuie supraestimat”, a declarat Lazea la Conferința de Risc de Țară 2014, organizată de Coface și Mediafax.

Pe de altă parte, Lazea a adăugat că datele arată că un impact mai mic asupra creșterii economice o are creditarea populației și în mai mare măsură evoluția PIB este influențată de creditarea companiilor.

IQOS deschide un nou capitol în AFI Cotroceni: artă, design și experiențe sub conceptul 2.0

20:11

NEWS ALERT Grindeanu critică dur propunerile USR la ministere: „Mi-aș dori ca cei nominalizați să nu-și facă specializarea la locul de muncă”

20:08

„Creditele acordate populației sunt pentru consum și pentru locuințe. Creditele de consum nu au fost atât de importante pentru creșterea PIB pentru ca au fost destinate pentru cumpărare de bunuri din import, iar importurile nu cresc PIB-ul, ci îl diminuează. De asemenea, creditul pentru locuințe a creat mai puțină valoare adaugată, deoarece, pe de o parte, majoritatea tranzacțiilor imobiliare s-a făcut fără credit, raporul fiind de 9:1, în favoarea achizițiilor fără credite chiar și în perioada de boom, iar pe de altă parte, cele mai multe credite imobiliare au avut ca destinație cumpărarea de locuințe vechi, adică nu au contribuit la valoarea adăugată brută”, a arătat Lazea.

Mai mult, contribuția firmelor din domeniul imobiliar la valoarea adăugată generată de companiile financiare este modestă, circa 2,5%, inclusiv în perioada de boom.

„În condițiile în care serviciul datoriei pentru populația României a ajuns la niveluri similare cu cel din zona euro, o forțare a reluării creditării pe acest segment nu pare o măsură optimă”, consideră Lazea.

În ceea ce privește creditarea firmelor, reprezentantul BNR apreciază că, deși are efecte mai puternice în PIB, aceasta nu a avut totuși efectul scontat.

El explică acest fenomen prin faptul că doar 12-14% din firme apelează la credite pentru finațarea activității, preferând creditul comercial și datoriile față de acționari sau vânzarea de active, siuație valabilă și înainte de criză.

„Creditarea firmelor reprezintă, într-o bună măsură, un potențial neexploatat de băncile din România. Băncile trebuie să facă mai mult pentru a credita firmele, și nu populația. Nu asupra populației trebuie să se concentreze. Pentru asta, băncile au nevoie de alte aptitudini, nu mai e de ajuns să iei pe cineva de pe stradă să dea credite populației, ci este nevoie de analiști, care să știe să se aplece asupra unui bilanțului, asupra activității firmelor, analiza este mai complicată”, a mai spus Lazea.