Legea dării în plată, adoptată de deputații juriști. Ce se întâmplă cu „Prima casă” și procesele de executare silită

Publicat: 05 04. 2016, 17:18
Actualizat: 28 03. 2019, 22:21

Potrivit proiectului adoptat, legea se va aplica și celor care sunt în proces de executare silită.

Scoaterea programului Prima Casă din legea dării în plată a generat dezbateri aprinse în Comisia juridică, BNR și MFP susținând excluderea programului din textul legii, în timp de inițiatorul propunerii legislative, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor să ia act de un nou amendament potrivit căruia dispozițiile prezentei legii dării în plată ”nu afectează garanțiile statului român acordate pentru Prima Casă”, afirmând că adoptarea amendamentului ar permite continuarea programului Prima Casă.

Reprezentantul MFP, secretarul de stat Enache Jiru, a susținut la rândul să că garanțiile statului se emit ”irevocabil și necondiționat”, afirmând că există riscul de a ajunge în situația în care statul și banca devin coproprietari ai aceluiași imobil.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a susținut că garanția statului este afectată, reafirmând că va crește avansul solicitat de bănci, se va scumpi creditul și perioada de așteptare necesară pentru a obține un împrumut va fi mai îndelungată.

Deputatul PNL Cătălin Zamfir a criticat pozițiile BNR și MFP, reafirmând că legea nu ”omoară” programul Prima Casă.

”Nu pot să nu consemnez ipocrizia din această sala. (…) Am introdus special acest amendament ca să lămurim această treabă. Riscul băncii în acest program este zero. Cetățeanul care este în situația în care a luat un credit prin programul Prima Casa, dacă acesta dă (locuința-n.r.) în plată, ANAF îl va urmări pentru suma pe care statul o platește pentru el. Noi, practic, vrem un echilibru social”, a susținut Zamfir.

În cele din urmă, liberalul a renunțat la amendamentul său.

Deputații din Comisia juridică au adoptat cu majoritate de voturi aplicarea legii dării în plată pentru creditele mai mici de 250.000 de euro, renunțând la varianta propusă de BNR – 150.000 de euro.

Votul în plen este așteptat a fi dat miercuri, Camera Deputaților fiind for decizional.