LEGEA INSOLVENȚEI, pe masa Guvernului. Se discută despre modificările care ar putea aduce BANI LA BUGET

Ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, anunțase, pe 12 august, că, până la finalul acestui an, va fi adoptată o Ordonanță de Urgență prin care se va modifica legislația privind insolvența, deoarece poate aduce bani la bugetul de stat.

„Este o urgență (modificarea Legii Insolvenței prin OUG – n.red.), deoarece poate să aducă, până la final de an, bani la buget”, a spus Teodorovici, într-o emisiune la Digi24.

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

Una dintre noile reglementări privind insolvența este ca autoritățile să poată cere mai repede falimentul dacă sumele de la firmele în insolvență nu pot fi recuperate altfel, a mai menționat ministrul Finanțelor.

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative

Prezentăm mai jos proiectele proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 27 septembie 2018:

I. Proiecte de lege

1. Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018

II. Proiecte de ordonanțe de urgență
1. Proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței

III. Proiecte de hotărâri
1. Proiect de hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizare DN 73 Pitești-Câmpulung-Brașov, km 13+800 – km 42+850; km 54+050 – km 128+250”
2. Proiect de hotărâre pentru suplimentarea pe anul 2018 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 158/2012 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Reabilitare DN 76 (E 79) Deva-Oradea km 0+000 – km 184+390”, precum și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 158/2012
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2018 al Administrației Naționale de Meteorologie, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului
4. Proiect de hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Crișuri, instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a reevaluării
5. Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1176/2012 privind aprobarea închirierii unor suprafețe aflate în administrarea Ministerului Justiției și a instanțelor judecătorești
6. Proiect de hotărâre pentru modificarea pct.VII subpct. 4 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 131/2018 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2018-2019
7. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Platformă națională integrată – Wireless Campus”
8. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție navă maritimă de patrulare”
9. Proiect de hotărâre privind recunoașterea Fundației pentru Copii Ronald McDonald ca fiind de utilitate publică
10. Proiect de hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă

IV. Memorandumuri
1. Memorandum cu tema: Participarea României, prin Consiliul Concurenței și Secretariatul General al Guvernului, într-un proiect de asistență tehnică, realizat de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), privind simplificarea sistemului de licențiere a activității antreprenoriale din toate sectoarele economiei românești

V. Informări

1. Informare privind stadiul pregătirii referendumului național pentru revizuirea Constituției din anul 2018

VI. Puncte de vedere
1. Proiecte de puncte de vedere cu privire la 7 inițiative legislative parlamentare

Ce prevăd modificările legislației insolvenței

Ordonanța de urgență pentru modificarea legislației insolvenței, aflată pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, va permite eficientizării recuperării creanțelor bugetare ale societăților aflate în insolvență, dar și împiedicarea unor debitori de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului.

Nota de fundamentare a actului normativ arată că în prezent se află în procedura insolvenței, în perioada de observație, peste 6.000 de societăți cu circa 64.000 de salariați, pentru care se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative și administrative, care să conducă la redresarea acestora și menținerea în circuitul economic. În același timp se impune adoptarea de măsuri urgente care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, pentru a pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.

Evoluția arieratelor totale în perioada 2015-2018 ale persoanelor juridice evidențiază creșterea graduală a acestora, ajungând ca la 31 iulie 2018 să fie cu 10% acumulate mai multe arierate față de anul 2015 (98.273,2 milioane lei, față de 89.464,6 milioane lei). În structură, arieratele recuperabile au scăzut cu 27 % (19.941,7 milioane lei în anul 2015, față de 14.499 milioane lei la 31.07.2018), în timp ce arieratele nerecuperabile au crescut cu peste 20% ( de la 69.522,9 milioane lei în anul 2015 la 83.774,2 milioane lei la 31.07.2018).

Arieratele aferente contribuabililor care intră sub incidența legislației privind insolvența (incluse în categoria arieratelor nerecuperabile) au înregistrat, la rândul lor, creșteri de peste 9 % (de la 57.938 milioane lei în anul 2015 la 63.243,3 milioane lei la 31.07.2018).

Situația la 31 iulie 2018 relevă faptul că la această dată un număr de 28.620 contribuabili se aflau sub incidența legislației privind insolvența, din care: în insolvență – 6.441 contribuabili, în reorganizare – 1.367 contribuabili și în faliment – 20.812 contribuabili. Peste 59% din arieratele înregistrate la 31 iulie 2018 de către acești contribuabili sunt aferente celor aflați în faliment (37.362,7 milioane lei), în timp ce numai 6% sunt aferente contribuabililor aflați în reorganizare (3.925,36 milioane lei). De asemenea, s-a constatat că valoarea obligațiilor fiscale constituite după data intrării în procedura insolvenței înregistrează o creștere de 150% față de valoarea arieratelor existente la data

Rata de încasare a arieratelor nerecuperabile la finele anului 2017 era de aprox. 6,86%, aceste încasări cuprinzând atât încasările din creanțele înscrise la masa credală, cât și din creanțe curente și din planul de reorganizare. În primele 8 luni ale anului 2018 rata de colectare a arieratelor aferente companiilor aflate în reorganizare este de 10,3%, care vizează creanțe din planul de reorganizare și creanțe curente, în timp ce rata de recuperare a creanțelor din masa credală se situează la numai 0,28% din veniturile bugetului general consolidat colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În prezent, valoarea-prag stabilită pentru introducerea cererii de insolvență este de 40.000 lei, fiind stabilită atât pentru creditori, cât și pentru debitor. S-a constatat, în implementarea normei, că acest prag nu s-a dovedit o măsură suficientă pentru responsabilizarea debitorului în gestionarea afacerii sale, drept pentru care măsuri suplimentare se impun în continuare, precizează nota de fundamentare.

În cazul tuturor contribuabililor care intră în procedura de insolvență, organele de inspecție fiscală sunt obligate să realizeze inspecția fiscală în termenul de 60 de zile. Având în vedere, pe de o parte, numărul foarte mare al acestor contribuabili în raport cu capacitatea de inspecție a ANAF, realizarea acestor inspecții este practic imposibilă. Pe de altă parte, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, unul din principiile de bază ale inspecției fiscale, tocmai pentru a asigura realizarea dezideratelor de eficiență și eficacitate a activităților de control fiscal de toate tipurile, îl reprezintă analiza de risc. Mai mult, sunt foarte numeroase și situațiile în care în patrimoniul contribuabililor ce intră în insolvență nu se regăsesc active care să asigure nici măcar recuperarea creanțelor pe care organele fiscale le au înregistrate deja în evidența fiscală și, în concluzie, în aceste cazuri, realizarea unei inspecții și, eventual, stabilirea unei noi creanțe nu ar avea nici un efect pentru că oricum se cunoaște faptul că nu va putea fi recuperată nicio creanță.

Pentru întărirea regulilor privind responsabilizarea debitorului în gestionarea activității și plata datoriilor către bugetul de stat, va fi introdusă o condiție suplimentară pentru deschiderea procedurii și anume ca debitorul să poată obține deschiderea procedurii numai dacă cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. Această măsura va da posibilitatea organului fiscal de a identifica, împreună cu contribuabilul, cele mai bune soluții în vederea colectării optime a creanțelor bugetare, dar și a continuării activitații de către contribuabil. Măsura urmărește asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenței, strict pentru evitarea plății obligațiilor fiscale către bugetul public, astfel încât să se asigure protejarea interesului public major de colectare a impozitelor și taxelor la buget și asigurarea unui mediu concurențial loial.

Se propun măsuri pentru consolidarea independenței administratorului și lichidatorului judiciar provizoriu în raport cu creditorii și debitorii prin instituirea a unei noi modalități de desemnare a acestuia, precum și prin extinderea interdcției de a cumula funcția de administrator/lichidator al debitorului și al unui creditor al acestuia inclusiv în situația în care nu există contestații legate de creanța acelui creditor.

Se preconizează măsuri prin care să se elimine o eventuală sursă de conflict între interesele creditorilor și cele ale debitorului, atunci când administratorul special, care înlocuiește organul statutar al debitorului, are și calitatea de creditor.

Raportul administratorului sau lichidatorului va trebui să cuprindă informații privind respectarea obligațiilor fiscale, referitoare la obținerea sau necesitatea actualizării autorizări lor/autorizații lor pentru desfășurarea activității, a actelor de control încheiate de organe de control și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia. Măsura asigură un plus de transparență cu privire la conduita în raport cu debitorul fiscal.

Cererea de deschidere a procedurii va fi respinsă în situația în care nu este notificat organul fiscal. Astfel, intenția de declanșare a procedurii de insolvență conferă organului fiscal un timp suplimentar de analiză, inclusiv de declanșare a inspecției fiscale, de emitere a deciziei de impunere și, ulterior de emitere a deciziei de calcul accesorii sau chiar promovarea opoziției față de o eventuală deschidere de procedură cu rea-credință și, ca atare, se impune instituirea unei astfel de sancțiuni.

Actul normativ propune instituirea unui termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plată pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență și instituirea, prrecum și instituirea unui mecanism de sancționare progresivă a administratorului judiciar în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plată de a solicita aplicarea unei amenzi și înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic. Se urmărește astfel evitarea situațiilor de tergiversare a soluționării acestor cereri cu efecte negative asupra creditorilor.

De asemenea, sunt propuse dispoziții care prevadă posibilitatea reducerii creanței bugetare, astfel încât regulile în materia concurenței să poată fi respectate. „Așa cum s-a arătat mai sus, în momentul de față sunt peste 6000 de societăți aflate în procedura insolvenței, în perioada de observație, față de care nu poate opera procedura conversiei creanței bugetare în acțiuni și față de care procedura de restructurare a creanței bugetare (reducerea cu pînă la 50% a creanțelor negarantate și a insitutirii unor criterii pe baza carora creditorul bugetar aproba planul de reorganizare) ar fi benefică în planul de reorganizare, cu îndeplinirea criteriilor introduse prin măsurile propuse”, arată nota de fundamentare.

Actul normativ aduce modificări reglementărilor privind onorariul lchidatorului judiciar, raportat la procedura de avizare în vederea numirii, derulată de către ASF și introduce obligația de includere în Comitetul Creditorilor a Fondului de garantare, care, prin plățile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masa credală.