Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat transmiterea în avizare interministerială a proiectului de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, un demers major pentru angajamentul inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență și în contextul tranziției energetice asumate de România.
Proiectul de act normativ asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră, în contextul în care România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.
Proiectul de lege a fost supus consultării publice de la jumătatea lunii iulie, până la începutul lui septembrie, iar în 28 august 2023 a fost organizată o dezbatere publică. Punctele de vedere și observațiile transmise Ministerului Energiei de către instituții publice, mediul privat și societatea civilă au fost luate în calcul pentru elaborarea formei consolidate.
Transmiterea proiectului spre avizarea interministerială este un nu pas al traseului legislativ. Conform Ministerului Energiei, adoptarea unei legi care să reglementeze cadrul juridic necesar pentru exploatarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră face parte dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind o măsură vitală pentru atingerea dezideratului decarbonării sectorului energetic românești. Conform unui raport al Băncii Mondiale, potențialul de energie eoliană offshore al României este de 76 GW. Mai concret, este estimat un potențial de 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare, iar din punctul de vedere al raportului costbeneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.
Astfel, în actuala variantă a proiectului de lege, Guvernul va aproba, cel târziu la finalul lunii iunie 2025, prin hotărâre perimetrele eoliene offshore din Marea Neagră care pot fi concesionate, ținând cont de restricțiile impuse de protejarea mediului înconjurător, pe baza unui studiu care va fi demarat de Ministerul Energiei.
În plus, în același termen, Guvernul va aproba prin hotărâre: (i) aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor eoliene offshore; (ii) cuantumul redevențelor; (iii) schema de ajutor de stat prin care vor fi sprijinite investițiile în energia eoliană offshore.
„Prin prezentul proiect de Lege se poate acorda o schemă de ajutor de stat pentru construcția și operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție energie electrică de minimum 1 GW. Normele de aplicare privind accesarea schemei de ajutor de stat, vor fi aprobate de Guvern, prin hotărâre, până la data de 30 iunie 2025”, se arată în nota de fundamentare.
Conform documentului guvernamental, cu respectarea acestui ritm, la finalul anului 2025 se vor finaliza contractele de concesiune cu investitorii interesați. Concesiunea perimetrelor eoliene offshore va fi realizată de către Ministerul Energiei, printr-o procedură de atribuire competitivă, conform prevederilor Codului administrativ.
„Marcăm astăzi o nouă promisiune îndeplinită. Crearea unui cadru legal pentru exploatarea energiei eoliene offshore este conformă cu viziunea pe care am anunțat-o încă de la preluarea mandatului: o energie sigură, la un preț corect și curată pentru toți românii. Până la finalul lunii decembrie, ne dorim ca legea energiei eoliene offshore să fie adoptată de Parlament, iar după 2030 să avem pentru prima dată energie eoliană produsă în Marea Neagră în Sistemul Energetic Național. Ieșirea României la Marea Neagră ne oferă un avantaj pe care nu avem voie să îl ignorăm: prin energia eoliană offshore, România își va consolida securitatea energetică și poziția de lider regional. Proiectul lansat astăzi în avizare este perfectibil și suntem în continuare deschiși la punctele de vedere ale societății civile și mediului de afaceri”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Conform inițiatorilor, pe lângă importanța pe care o au în asigurarea siguranței în alimentare cu energie electrică și decarbonarea sistemului energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producția, construcția, operarea și întreținerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităților economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.
„Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore”, se aratâ în expunerea de motive.
Obiectivul Strategiei Offshore a Comisiei Europene este de a avea o capacitate instalată de cel puțin 60 GW de energie eoliană offshore până în 2030 și 300 GW până în 2050.
Fermă eoliană în Marea Nordului / Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Citiți și: