Noua formă a „Ordonanței Trenuleț”: Înghețarea cheltuielilor publice în 2025, alternativă la creșterea TAXELOR / Salariile de bază rămân neafectate
Coaliția de guvernare a decis, sâmbătă, o serie de principii menite să stopeze creșterea cheltuielilor bugetare în 2025, au declarat surse guvernamentale pentru Gândul. Aceste decizii vin în contextul discuțiilor despre înghețarea pensiilor și salariilor, eliminarea voucherelor de vacanță, primelor și bonusurilor pentru angajații din sectorul public, precum și suspendarea angajărilor în instituțiile de stat.
UPDATE 14:00
Potrivit „Ordonanței Trenuleț”, salariile și pensiile actuale nu vor fi reduse, însă indexările pensiilor pentru anul 2025 vor fi suspendate.
În 2024, legea pensiilor a generat creșteri semnificative, depășind rata inflației pentru multe categorii de beneficiari. Aproximativ 3,8 milioane de pensii, reprezentând 82,56% din total, au fost majorate în urma recalculării sistemului public de pensii, cea mai amplă reformă de acest tip. Creșterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de aceste ajustări a fost de 622 de lei, echivalentul a aproape 27%.
În acest moment, se optează pentru înghețarea indexării pensiilor, invocând responsabilitatea fiscală.
În ceea ce privește sectorul bugetar, măsura include reducerea unor bonusuri și venituri suplimentare, însă salariile de bază rămân neafectate. Având în vedere că se preconizează un 2025 dificil, această măsură contribuie la echilibrarea cheltuielilor.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că politica fiscală a guvernului evită majorarea taxelor, așa cum a fost promis anterior, și se concentrează pe reducerea cheltuielilor pentru a echilibra bugetul, lucru care se relizează prin această Ordonanță.
De asemenea, guvernul a anunțat amânarea creării de noi instituții pentru a preveni creșterea costurilor administrative și a gestiona mai eficient datoria publică, care se confruntă cu dobânzi în creștere.
Guvernul Ciolacu are un vârf de rambursare a datoriei publice în 2025. Această situație reprezintă consecința iresponsabilității fiscale din perioada pandemiei, când datoria publică a crescut cu peste 40%, de la 33% la 48% din PIB, în doar 18 luni – o evoluție fără precedent în istoria postdecembristă.
Premierul a acuzat fostul guvern, condus de Florin Cîțu, că a generat această situație prin împrumuturi masive de 200 de miliarde de lei.
„A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei. Normal şi eu am credit la bancă şi dumneavoastră, primele rate ţi le pui mici, când trebuie să dai banii. Corect? Dacă vrei să îţi cumperi o locuinţă, te gândeşti că nu ţi-e suficientă locuinţa pe care o cumperi, trebuie să o şi mobilezi (…) şi atunci îţi pui ratele mai mari după trei, patru ani. Aşa a făcut şi domnul Cîţu. A făcut 200 de miliarde lei datorii”, a spunea premierul Ciolacu în mai.
Înghețarea cheltuielilor este o măsură mai puțin dureroasă decât creșterea taxelor, care ar fi afectat întreaga populație. În acest context, faptul că majorările din 2024 nu pot fi continuate reprezintă un cost mult mai mic decât cel generat de o eventuală majorare a taxelor.
Ordonanța care include măsurile de austeritate va fi adoptată luni.
Măsuri de austeritate luate în calcul:
- salariile angajaților din sistemul bugetar (inclusiv ale demnitarilor) vor îngheța la nivelul lunii decembrie 2024;
- pensiile nu vor fi indexate cu rata inflației;
- nu se vor mai acorda vouchere de vacanță;
- nu se vor mai acordat prime și bonusuri;
- orele suplimentare nu se vor mai plăti și vor fi recompensate numai cu timp liber;
- se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice;
- indemnizația de concediu de sănătate scade de la 75% la 65%;
- nu se mai acordă prima de carieră didactică.
În ceea ce privește bugetul pe 2025, acesta va fi adoptat de guvern în ianuarie și trimis spre Parlament pentru adoptare într-o sesiune extraordinară tot în ianuarie.
Bugetul pe 2025 va include creșterea indemnizațiilor pentru văduvele de război, veterani și invalizii de război.
Măsurile de eficientizare guvernamentala au ca scop scăderea cheltuielilor statului cu minimum 1% din Produsul Intern Brut (PIB).
Discuțiile au avut în vedere și stabilirea clară a trei piloni esențiali de abordare a guvernării pentru anul 2025:
1. Stoparea cheltuielilor nejustificate.
2. Creșterea veniturilor existente.
3. Generarea de venituri noi prin măsuri economice sustenabile.
Față de bugetul inițial, guvernul a cheltuit în anul 2024 o sumă suplimentară de 69 de miliarde de lei, reprezentând 3,92% din PIB, pentru diverse măsuri, inclusiv:
- susținerea programelor sociale;
- investiții în infrastructură;
- sprijinirea categoriilor vulnerabile;
- creșterea finanțării pentru sistemul de sănătate.
UPDATE 13:10
Ședința coaliției s-a încheiat, iar liderii partidelor se pregătesc să poarte discuții cu reprezentanții sindicaliștilor și patronatelor prezenți la Guvern, privind măsurile incluse în Ordonanța Trenuleț.
ȘTIREA INIȚIALĂ
La discuții participă Sorin Grindeanu, Marian Neacșu și Marcel Ciolacu, din partea PSD. Din tabăra liberalilor, participă Ilie Bolojan și Dan Motreanu, în timp ce UDMR este reprezentat de Kelemen Hunor și Tanczos Barna.
„Ordonanța Trenuleț” va fi adoptată de guvern luni, 30 decembrie 2024, susțin sursele guvernamentale. Ordonanța austerității prevede plafonarea salariilor și îndemnizațiilor pentru bugetari, neindexarea pensiilor cu rata inflației și reducerea indemnizației pentru concediul medical de la 75% la 65%. Sunt plafonate îndemnizațiile lunare pentru funcționari la nivelul lunii decembrie 2024.
De asemenea, scad sumele alocate partidelor politice de la bugetul de stat. Partidele politice sunt finanțate cu o sumă alocată anual de 0,005% – 0,01% din PIB. Până în prezent, partidele erau finanțate cu 0,01% – 0,04% din PIB.
Potrivit Radio Iași, liderii de coaliție nu au definitivat proiectul „Ordonanței Trenulețul” la întâlnirile de ieri și era de așteptat ca discuțiile privind stabilirea bugetului de stat pentru anul 2025 să fie continuate și sâmbătă la Palatul Victoria.
Reporterul Radio România Actualități Andrei Șerban transmite că Ministerul de Finanțe va stabili înghețarea salariilor bugetarilor de anul viitor:
„În documentul de lucru elaborat de Ministerul de Finanţe se stabileşte ca salariile bugetarilor să îngheţe anul viitor la nivelul acestei luni. Bugetarii nu vor mai primi premii, bonusuri sau alte drepturi similare şi nici orele suplimentare nu vor mai fi plătite. Bugetarii nu vor mai primi nici vouchere de vacanţă. Zilele de sâmbătă şi de duminică, precum şi sărbătorile legale lucrate se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. De asemenea, în acest document de lucru se mai arată că anul viitor, personalul militar, poliţiştii şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională nu vor beneficia de decontarea serviciilor turistice. De la 1 ianuarie 2025, se vor suspenda concursurile sau examenele de ocupare a posturilor vacante din administraţiile locale şi din instituţiile publice”.
Salariile bugetarilor vor rămâne în 2025 la același nivel ca cel din luna decembrie 2024. Vor fi suspendate și primele didactice de 1500 de lei pentru profesori, respectiv de 500 pentru personalul auxiliar.
Vor fi înghețate indemnizațiile veteranilor, revoluționarilor și persoanelor persecutate din motive politice. Nu se va mai acorda sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate care nu poate fi decontat integral din fonduri europene nerambursabile.
Reducerile pentru studenți la transportul public și metrou vor scădea de la 90% la 50%.
Sursa Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX
Citește și: