Liderii UE fac planuri de buget fără una dintre cele mai importante țări europene. „Din cauza poziției ei, se caută o soluție în 26”
Oficiali ai UE au început să lucreze la un plan pentru formularea unui buget pe termen lung fără Marea Britanie, pas care reflectă frustarea tot mai ridicată privind cererea Londrei pentru înghețarea cheltuielilor, care nu poate fi reconciliată cu poziția celorlalte state, informează Mediafax, citând Financial Times.
Atât oficiali UE cât și diplomați ai statelor membre au analizat fezabilitatea juridică și tehnică pentru un astfel de buget, au declarat surse apropiate situației, înaintea unui summit care începe, joi, la Bruxelles, unde cei 27 de șefi de state sau guverne ai statelor membre vor încerca să ajungă la o înțelegere asupra bugetului pe termen lung.
Perspectivele acestei întâlniri au devenit mai puțin optimiste în ultimele zile, scrie Financial Times. Mai mulți diplomați au ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii și se așteaptă la un eșec.
„Din cauza poziției Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naționale cât și la Bruxelles, o soluție în 26. Este analizată opțiunea din perspectivă financiară și juridică”, a spus un oficial.
Planul ar putea fi parte a strategiei de negociere, cu scopul de a crește presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic, David Cameron. Discuțiile pentru buget se reiau luni seara, la o cină organizată de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru miniștrii statelor europene.
Oficialii admit că o astfel de abordare – dacă va fi urmată – ar fi deosebit de complexă. Ar avea, de asemenea, consecințe grave pentru relația, deja fragilă, a Marii Britanii cu restul UE.
„Sunt oameni care discută această variantă, dar există semne de întrebare majore”, a spus un alt dipolomat.
Guvernul britanic a anunțat că este „sigur” că ideea este discutată la Bruxelles, dar a respins ca „inacceptabilă” posibilitatea unui acord de buget fără Marea Britanie.
„În final trebuie să ne punem de acord asupra modului în care cheltuim acești bani. Avem o contribuție netă semnificativă, iar parlamentul are o poziție clară în această privință”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului.
Poziția lui Cameron, de a cere înghețarea cheltuielilor la nivelul anului 2011, este cea mai agresivă în rândul statelor UE în prvința bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro.
Suedia a adoptat o poziție similară Marii Britanii, iar alte țări ar putea de asemenea împiedica un acord. Președeintele Franței, Francois Hollande a declarat, sâmbătă, că „mai important decât orice, cheltuielile pentru agricultură trebuie menținute”.
Politicienii britanici consideră că șansele unui compromis săptămâna aceasta au crescut în ultimele zile de la circa 10% la aproape 30%, însă cel mai probabil rezultat este continuarea negocierilor anul următor.
Statele membre care vor să se ajungă la înțelegere sunt îngrijorate cel mai mult de Marea Britanie, întrucât premierul Cameron ar obține beneficii politice importante pe plan intern dacă s-ar opune prin veto unui buget la Bruxelles.
Bugetul alternativ analizat la Bruxelles ar viza doar o perioadă de un an, situație care, conform regulilor UE, necesită majoritate calificată de voturi. Bugetul pe termen lung, care se întinde pe șapte ani, are nevoie de unanimitate.
Una dintre problemele majore este, însă, necesitatea aprobării veniturilor de către toate statele membre.
Fără aceasta, sumele restituite Germaniei, Olandei și Suediei ar fi în pericol, precum și sistemul folosit pentru taxele vamale și alte surse de finanțare UE.
„Ar fi un coșmar tehnic”, a spus un diplomat.
Van Rompuy a încercat să calmeze Marea Britanie prin prezentarea unui proiect de buget care include reduceri de 80 de miliarde de euro față de proiectul propus de Comisia Europeană, inclusiv tăieri ale cheltuielilor pentru agricultură, care au înfuriat Franța.
La o întâlnire joi, ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Jon Cunliffe, a cerut noi reduceri de cheltuieli, din toate domeniile, mai ales în privința salariilor și beneficiilor funcționarilor europeni, potrivit unor diplomați.