Lista scumpirilor de la 1 iulie. De ce cresc amenzile auto

De la 1 iulie românii plătesc facturi mai mari cu 8% la gaze naturale, dar mai mici cu 1,3% la energie electrică. Tot de la această dată cei care încalcă regulile de circulație vor achita amenzi mai mari, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie de la 750 la 800 de lei.

Pe de altă parte, tot de la 1 iulie tarifele în roaming vor scădea.

„Mesaje contradictorii” de la ANRE

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat recent că, începând cu 1 iulie 2013, prețul la energia electrică livrată consumatorilor finali se va micșora în medie cu 1,3%.

Tot de la 1 iulie însă, potrivit calendarului pentru eliminarea treptată a tarifelor reglementate în domeniul energiei electrice, stabilit cu FMI, consumatorii casnici vor primi cu 10% mai puțină energie de pe piața reglementată, ceea ce ar echivala cu o scumpire a energiei cu 1%.

Jean Constantinescu, analist pe probleme de energie electrică și fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat pentru gândul că asistăm la „mesaje contradictorii” din partea ANRE.

„Pe de o parte există angajamentul în fața FMI privind calendarul de eliminare a prețurilor reglementate pe care Guvernul și l-a asumat. Pe de altă parte, acest anunț al ANRE (referitor la scăderea cu 1,3% a prețului la energia electrică livrată consumatorilor finali n.n.). Este mare confuzia”, este de părere Jean Constantinescu.

În schimb, actualul președinte al ANRE, Niculae Havrileț, a explicat pentru Mediafax că potențiala majorare a prețului la energie electrică, ca urmare a dereglementării de la 1 iulie va fi „înghițită” de reducerea cu 1,3% a prețului decisă reecnt de Comitetul de Reglementare din cadrul ANRE.

Potrivit calculelor ANRE, dereglementarea ar fi adus, de la 1 iulie, o potențială majorare a prețului final al energiei cu 0,5-1%, dar, ca urmare a scăderii prețurilor la care se tranzacționează energia pe bursă, impactul în facturi va fi diminuat.

„Reducerea cu 1,3% a prețului va înghiți această potențială majorare, astfel că dereglementarea va avea impact zero asupra facturilor din 1 iulie”, a declarat pentru Mediafax președintele ANRE, Niculae Havrileț.

Gaze naturale mai scumpe cu 8% pentru consumatorii casnici

Guvernul a intenționat să amâne, cu șase luni, calendarul de liberalizare a prețurilor gazelor naturale, dar comisarul european pentru energie Gunther Oettinger a recomandat respectarea actualului calendar.

Potrivit calendarului de liberalizare a pieței de gaze, asumat prin acordul cu FMI, prețul la gazele destinate consumatorilor industriali a crescut pe 1 aprilie (cu 5%), iar pe 1 iulie ar trebui să urce cu 5%, respectiv cu 3% pe 1 octombrie, proces ce va continua anii următori.

Potrivit calendarului de eliminare a prețurilor reglementate în domeniul gazelor naturale pentru consumatorii industriali, de la 1 iulie 2013 preț producției interne va fi de 63,4 lei/MWh, iar creșterea prețului final ajungând la 5%.

Pentru consumatorii casnici, de la 1 iulie 2013, prețul gazelor din producția internă va ajunge la 48,5 lei/MWh, iar creșterea prețului final va fi de 8%.

Prețurile la energie electrică și gaze naturale în UE

Pentru gospodăriile de dimensiuni medii, prețurile cele mai mari la energie electrică în cel de-al doilea semestru din 2012 la nivelul UE s-au înregistrat în Danemarca (0,297 euro /kWh), Cipru (0,291 euro /kWh) și Germania (0,268 euro/kWh), potrivit datelor Eurostat.

Cele mai mici prețuri la energie electrică la populație s-au înregistrat în Bulgaria (0,096 euro/kWh), în România (0,108 euro/kWh) și Estonia (0,112 euro/kWh).

Prețul la electricitate plătit de consumatorii casnici din Danemarca a fost în a doua jumătate a anului trecut de 3 ori mai mare față de cel din Bulgaria, potrivit datelor Eurostat.

Prețul mediu în UE 27 în 2011 era de 0,197 euro/kWh).

La gaze naturale, pentru gospodării de nivel mediu prețul în primul semestru din 2012 a fost cel mai mare în Suedia, Danemarca și Grecia.

Cel mai mic preț s-a înregistrat în România, Slovacia și Estonia. În Suedia, gazele sunt de 4 ori mai scumpe decât în România (0,027 euro/kWh).

Prețul mediu la gaze pentru populație în UE, la nivelul anului 2011, a fost de 0,072 euro/kWh.

Salariul minim brut, majorat la 800 de lei

Tot de la 1 iulie va crește și salariul de bază minim brut pe țară, de la 750 la 800 de lei.

Legislația stabilește că începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata va fi de 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe luna în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.

De 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plată a fost stabilit la 750 lei lunar, adică 4,44 lei/oră.

Amenzi auto mai mari

Odată cu majorarea salariului minim brut pe economie, se va majora și cuantumul amenzilor auto.

Potrivit Codului rutier, amenzile contravenționale sunt stabilite în funcție de valoarea numărului de puncte-amendă aplicate, acestea din urmă reprezentând 10% din valoarea salariului minim.

Odată cu majorarea salariului minim de la 750 de lei la 800 de lei, punctul de amendă va urca de la 75 la 80 de lei.

Vorbim mai ieftin în străinătate

Tot de la 1 iulie tarifele pentru roaming vor scădea.

Operatorii care asigură servicii de roaming în rețele publice de comunicații mobile în UE sunt obligați să aplice, de la 1 iulie, noi tarife maxime, mai mici decât cele practicate până acum, potrivit ANCOM.

Pentru un apel efectuat în roaming nu se va percepe un tarif mai mare de 0,24 euro/minut (fără TVA), iar pentru primirea unui apel abonații nu vor plăti mai mult de 0,07 euro/minut (fara TVA).

Tariful pentru trimiterea unui mesaj text (SMS) în roaming nu va depăși valoarea de 0,08 euro (fără TVA), în timp ce primirea unui SMS este gratuită.

TVA și impozit forfetar

Anunțată pentru 1 iulie, introducerea impozitului forfetar a fost din nou amânată de autorități. Ministrul delegat pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Maria Grapini, a declarat în urmă cu câteva zile că aplicarea impozitului forfetar în turism este finalizată și că impozitul se va aplica de la 1 octombrie.

La începutul lunii iunie ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu a declarat, la televiziunea publică, că impozitul forfetar este „o certitudine” și că va fi aplicat de la 1 iulie.

Chițoiu declara la acea vreme că Guvernul urma să modifice, prin Ordonanță de urgență, Codul Fiscal, pentru introducerea impozitului forfetar.

Ministerul Finanțelor a lăsat Ministerul IMM-urilor să realizeze analizele și să stabilească domeniile unde ar urma să fie aplicat impozitul forfetar. El a dat atunci exemplul unor „domenii nefiscalizate” precum alimentație publică, hotelier, service-urile auto, frizerii.

În luna mai, ministrul pentru IMM-uri și turism, Maria Grapini, declara că impozitul forfetar va fi stabilit ca o sumă fixă, în funcție de anumiți indicatori pentru fiecare domeniu de activitate, urmând ca firmele să plătească mai puțin decât dacă ar aplica cota de 16% pe profit sau de 3% pe venit.

TVA la pâine, amânat după 1 iulie

Deși fusese anunțată pentru 1 iulie, Ordonanța privind reducerea TVA la pâine la 9% va fi adoptată după această dată.

Pe 11 iunie, premierul Victor Ponta a declarat că Ordonanța privind reducerea TVA la pâine va fi adoptată după 1 iulie, deoarece în primul semestru al anului nu pot fi efectuate rectificări bugetare, a declarat, marți, premierul Victor Ponta.

„După 1 iulie (va fi adoptată ordonanța-n.r.), nu putem înainte să facem rectificări bugetare”, a spus Ponta.
El a precizat că va trebui publicat și studiul de impact aferent introducerii unui TVA redus la pâine.

Premierul Victor Ponta a declarat, la jumătatea lunii mai, că pentru proiectul de reducere a TVA la pâine începând cu 1 iulie va trebui să fie alocate 250 de milioane de lei, Fondul Monetar Internațional transmițând Guvernului să aloce acești bani din altă parte și să nu meargă doar pe ideea că îi va recupera din evaziunea fiscală.

Reducerea TVA la pâine ține de o decizie politică și de o discuție cu reprezentanții FMI pentru a agrea măsura, a declarat, joi, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.