LOVITURĂ de teatru dată de Isărescu în scandalul repatrierii aurului: Aș înclina, PERSONAL

„Nu pot să vorbesc în numele Consiliului (Consiliului de Administrație al BNR), dar aș înclina, personal, da. Scopul rezervei, inclusiv cea de aur, este să dea credibilitate”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marți, întrebat dacă este de-acord cu repartierea aurului, după cele mai recente discuții și propuneri.

Guvernatorul BNR a menționat că, imediat după această ședință, cea de marți, CA al BNR mai are o ședință va trimite „avizul, opinia BNR către Parlament”, fiind „în termenul de 30 de zile”, până când pot trimite un răspuns.

„Noi luam la aur, până în criză, 1 procent – un procent și ceva, la valută, la dolar luam 5 sau 6 pe diferite plasamente. Raportul s-a cam păstrat. Dacă la dolar a ajuns 0 sau negativ, ajunsese, vă dați seama câtă fantezie au avut cei care tot revenit și au revenit că nu știu cât a pierdut Banca Națională că nu a obținut dobânda la aur. Ce dobândă să obții la aur? Sunt dobânzi negative. Se mai obținea un câștig dacă ne apucam să facem operațiuni speculative. Nu facem așa ceva cu rezerva de aur a României”.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu o să-l votez pe Nicușor la PREȘEDINȚIE”

23:16

ACTUALITATE Un tânăr a MURIT, după ce s-a aruncat de pe un pod din zona autostrăzii Lugoj-Deva. Acesta anunțase pe social-media că vrea să se SINUCIDĂ

23:10

În aceste condiții, Guvernatorul BNR a completat că reprezentanții instituției au multe de explicat: ce este rezerva, cum este administrată.

„Direcția de comunicare trebuie să o explice mai bine. În fiecare an, avem cinci până la zece pagini, administrarea rezervelor valutare ale României în raportul anual. Probabil că nu le citește nimeni”, a adăugat Isărescu.

Acesta a subliniat că rezerva nu este investiție. „Rezerva este rezervă, nu este investiție. Aurul are o mare dimensiune emoțională. Suntem aproape hotărâți să mărim partea din Muzeu privind aurul, să gpsim o modalitate să treacă fiecare dintre dumneavoastră și să atingă un lingou de aur. Să vedem cum asigurăm securitatea”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a remarcat că până și în Germania s-a văzut această dimensiune emoțională, germanii repatriind o parte din rezervă, astfel că au ajuns să aibă 50% în străinătate și 50% în țară. „Deciziile noastre trebuie să fie înțelepte”, a punctat Isărescu.

Isărescu a susținut că reprezentanții instituției despart Legea BNR de repartierea aurului în țară. Cele două aspecte sunt legate, deoarece CA al BNR are îndatorirea de a administrarea rezerva de aur, conform legislației naționale și europene. În prezent, rezerva de aur a României este de 103,7 tone, iar aproximativ 60% este ținută în custodie la Banca Angliei.

„Aurul a mers acolo fără să avem o lege specială, în baza legii noastre (n.red. – a BNR). (…) Discuțiile de la noi sunt încă foarte emoționale. Așa cum a fost dus acolo, cu informarea Parlamentului, poate, cel puțin o parte din aur să fie adus înapoi tot cu informarea Parlamentului. Nu este nevoie de o lege. Acesta este, mai degrabă, un comentariu personal. Noi vom trimite avizul Băncii Naționale vizând această propunere și o vom face cu tot profesionalismul, cu responsabilitatea unei instituții serioase și cu angajamentul nostru de a păstra credibilitatea țării”, a detaliat Mugur Isărescu.

Reprezentantul BNR a mai remarcat faptul că, de trei ani, asistăm la o slăbirea a credibilității instituțiilor din România, inclusiv a Băncii centrale. De asemenea, a început să fie contestat auditul internațional făcut pentru rezervele de aur naționale.

„Cel mai tare control internațional este auditul internațional făcut de cinci. De ce este cel mai tare? Pentru că aceste rezerve valutare, ale fiecărei țări, sunt garanția plăților care se fac pe plan mondial. Aici n-ai cum să minți. Dar a prins ideea că trebuie să îi mai facă cineva încă un control aurului – adică ce? X-ulescu să îl atingă, să îl măsoare, să ce? (…) Post să spun că este o bazaconie, dar constat că a prins în societatea românească și uite că suntem în situația unor discuții pe lângă subiect. N-am reușit să le răzbim, să le întoarcem în favoarea adevărului și pierdem credibilitate. Toate repetițiile acestea, pe care le constatăm cu tristețe, (…) în ciuda rapoartelor noastre, ne reduc din credibilitate. Poate ar fi o decizie bună (repartierea aurului – n.red.). Am discutat de câteva ori chestiunea plasamentelor. Noi suntem exact pe mijloc, cum a ajuns Germania – jumătate în țară, jumătate în străinătate”, a subliniat Isărescu.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” și 16 abțineri. Comisia de buget-finanțe a Senatului a adoptat, marți, raport de admitere a proiectului de lege. Senatul a adoptat inițiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților având rol de for decizional. În plus, pentru a intra în vigoare, acest proiect de lege trebuie să fie aprobat de Banca Centrală Europeană (BCE).

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeșai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României. Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.