Europa de Est a fost lovită puternic de secetă. În unele părți din România și Polonia, aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Seceta a dat naștere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securității alimentare și a dat un impuls guvernelor să găsească soluții. Atât Polonia cât și Cehia au activat programe ample pentru a ajuta agricultura, în timp ce Guvernul de la București pare că se gândește la soluții.
Situația la firul ierbii
Fermierul Claudiu Davițoiu, administratorul Agroindaf Afumați și liderul Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein din România, a decis să trimită la abator 50% din efectivele fermei sale, de teamă că nu va mai avea cu ce le furaja. ”Cam așa arată fermele de vaci după criza de coronavirus și secetă. Dar stați liniștiți, fermieri, Guvernul și Ministerul au promis că ne ajută. Deja ne-au ajutat… Cererile de plată pentru subvenții se pot depune până pe 15 iunie, iar cererile se pot depune și online… E suficient, ce mai vreți… ?” – a scris fermierul pe pagina de Facebook.
Fermierii se arată, așadar, foarte nemulțumiți de faptul că Guvernul nu acționează în condițiile în care agricultura românească este unul din domeniile economice care au crescut simțitor în ultimii ani. Singurul ”ajutor” pe care susțin fermierii că l-au primit din partea guvernului Orban a fost facilitarea depunerii online a cererilor pentru subvențiile din acest an.
Fiecare zi de întârziere a ajutorului pentru Agricultură echivalează cu zeci de culturi distruse
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat că până acum, 1,4 milioane de hectare de culturi au fost afectate de secetă. Comisia Europeană estimează că fermierii români vor reuși o medie de 4,75 tone de grâu la hectar, cu 0,9% în minus față de anul trecut. Și, în aceste împrejurări, fermierii declară că actualul Executiv arată un dezinteres clar față de agricultură, care se va vedea foarte bine la finalul anului atât în producția agricolă, cât și în prețurile la alimente, dar și în PIB.