EFECTELE #COVID-19 | ANALIZĂ. Primele măsuri protecționiste în plină pandemie. „Cantitățile de cereale din depozite nu sunt de folos dacă țările impun restricții comerciale”

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, anunța joi, 9 aprilie 2020, că are pregătite textele pentru rechiziţii şi pentru suspendarea exportului de cereale, după ce a constatat că în luna martie s-au exportat 700.000 de tone.

Semnalul este dat în condițiile în care un cargo cu o încărcătură simbolică de 60.000 de tone de grâu rusesc navighează deja spre Arabia Saudită dintr-un port de la Marea Neagră, la şapte luni după ce au fost stabilite condiţiile care să permită acest comerţ, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, citate de Agerpres.

Mișcarea a fost făcută chiar dacă ministerul Agriculturii din Rusia preciza nu cu mult timp în urmă că propune instituirea unei cote a exportului de cereale din Rusia la șapte milioane de tone pentru perioada de aprilie-iunie, ca o modalitate de a proteja aprovizionarea internă datorită vitezei răspândirii coronavirusului şi în conformitate cu aşteptările prezente.

„Acest lucru arată că şi ei maximizează presiunea asupra mărfurilor care trec prin porturi şi că au decis să păstreze intern suficiente cantităţi de cereale pe piaţa rusă, în cazul lipsei de alimente în întreaga lume, şi dacă alte porturi sunt închise”, explicau reprezentanţii platformei de specialitate Commoditrader.

Aceiași analiști precizau că Ministerul Agriculturii din Ucraina declara că nu intenţionează să limiteze exporturile de produse alimentare-cheie, însă brutarii din acest stat solicită Guvernului să limiteze inclusiv exporturile de produse din cereale.

„Combinate, direcţiile celor două state (n.r. – Rusia și Ucraina) pot conduce la creşterea dramatică a preţurilor. În plus, Turcia a cumpărat aproape 175.000 de tone de grâu printr-o serie de oferte care s-au închis (…). Traderii rămân îngrijoraţi de disponibilitatea unor cantităţi de grâu exportat, deoarece Rusia are planuri să impună cote de export de cereale pentru restul sezonului, iar acest lucru a oferit sprijin pieţei.

„Este posibil ca stocurile finale şi consumul global să nu se fi schimbat efectiv, dar creşterea cumpărării de către utilizatorii finali este o forţă foarte agitantă asupra pieţelor pe termen scurt. Un alt factor ar putea fi pur şi simplu securitatea alimentară în timpul unei perioade de incertitudine. Încă nu există probleme de producţie pentru grâu, dar există deja exemple de exportatori care reţin produsele pentru a menţine livrările interne ridicate. Un grup comercial rus a spus că recenta creşterea a preţurilor grâului, ar putea duce la o lipsă de făină în Rusia”, se arăta în concluziile experţilor.

Alți analiști din piață susțin că statele nu pot fi acuzate că își asigură securitatea alimentară în această perioadă, dar ar trebui să fie conștiente de faptul că există suficiente cereale în depozite pentru a hrăni lumea mai mult de patru luni. Însă, mai afirmau aceștia, cantitățile respective nu sunt de folos dacă țările impun restricții comerciale.

Conform precizărilor unor comercianți de cereale din Orientul Mijlociu, „în aceste momente dificile, lanţul de furnizare de alimente trebuie să rămână rezilient şi deschis, dincolo de ideologiile politice”, exprimând temerile unor cumpărători față de măsurile protecționiste similare, luate și de alte state.

„Dezmăț” pe piața cerealelor din România

„În luna martie s-a exportat 700.000 de tone. Procedura de eliberare a avizului fito-sanitar era una pe genunchi, în 24 de ore. Am refăcut toată procedura prin Ordin de Ministru şi am făcut, bineînţeles, şi apel la traderi şi la marii fermieri să înceteze cu această activitate”, mărturisea ministrul de resort, Adrian Oros, în debutul şedinţei de Guvern de joi.

Tot în ședința Executivului Orban, Oros a mai precizat că sunt pregătite textele „şi pentru rechiziţii şi pentru suspendare”, după ce premierul a subliniat că este necesară formularea unei solicitări privind adoptarea acestor măsuri.

„Să îmi şi formulaţi o solicitare privind adoptarea unei măsuri. Dacă va fi necesar, eu sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile şi dacă va fi necesar să facem rechiziţii. Noi trebuie să asigurăm cantităţile necesare până la viitoarea recoltă pentru a asigura necesarul de grâu pentru consumul intern”, a menţionat Ludovic Orban.

În plus, șeful Guvernului a afirmat că pe piaţa cerealelor există „un adevărat dezmăţ în materie de export”.

„Domnul ministru al Agriculturii, primesc semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piaţa cerealelor. Aici v-am spus foarte clar: nu ne putem permite să acceptăm, ca din lăcomie, unii proprietari de cantităţi de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. Aici ar trebui să luăm măsuri foarte clare, mai ales că datele preliminare pe care le-am primit pe luna martie arată că e un adevărat dezmăţ în materie de export de cereale”, a menţionat Ludovic Orban.

Export sistat prin Ordonanță militară

Exportul mai multor produse agroalimentare, printre care grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei de semințe, zahăr, produse de patiserie sau biscuiți este interzis în perioada stării de urgență, potrivit Ordonanței Militare numărul 8 (OM8).

„Se interzice exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei de semințe, zahăr, produse de patiserie, de biscuiți, turte sau alte reziduuri solide rezultate din domeniul de panificație, tot ceea ce ține de zona aceasta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau a agriculturii”, a afirmat ministrul de Interne, Marcel Vela.

Conform OM8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

„Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului”, conform documentului citat.

Fermierii, tot la contractele futures se gândesc

Cu două zile înaintea emiterii OM8, fermierii transmiteau o scrisoare de poziție prin care solicitau premierului să susțină constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze a pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, „adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie”.

Totul în condițiile în care producătorii se gândeau cum să onoreze contractele de export de cereale, la termen, denumite sugestiv contracte futures.

„Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare fermierilor pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

„De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri. Reiterăm ideea că este necesar ca aceste comisii să constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă”, precizau fermierii din APPR.

În ultima perioadă s-au înregistrat creșteri la prețul grâului, cu aproximativ 15% în a doua jumătate a lunii martie, din cauza cumpărăturilor pe fondul panicii consumatorilor și blocajelor din America de Nord și Europa.

Sursă foto: Mediafax foto/caracter ilustrativ