EXCLUSIV GANDUL FINANCIAR. Aurel Simion, secretar de stat MADR: Peste 6.000 de tonomate cu produse românești în școli. Un program de 70 milioane euro cu finanțare din PNRR
Ministerul Agriculturii intenționează să înființeze o rețea de 6.000 de tonomate cu produse proaspete românești, în școli, pentru care are nevoie de 71 milioane euro. Este doar una dintre cele 15 propuneri pentru care Agricultura vrea să obțină finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernanții încearcă astfel să dea o mână de ajutor producătorilor autohtoni să-și vândă marfa, dar la așa un program îndrăzneț până și fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea – rămas în istorie cu celebrul program Casa de Comerț „Unirea” – care avea în plan înființarea unui lanț de 60 de aprozare unde să fie vândute produse românești- ar fi invidios.
Concret, pe lista celor 15 propuneri avansate de Ministerul pentru Planul Național de Reziliență și Redresare, se află finanțarea unui sistem național de irigații, susținea sectorului de creștere a porcilor sau a unor sectoare precum lâna sau cânepa și altele.
O măsură inedită, de care nu se vorbește încă este „Tranziția către o nutriție sănătoasă în școli cu componentă digitală pentru monitorizarea consumului în vederea creșterii gradului de sănătate al copiilor și tinerilor”.
Concret, pentru punerea ei în practică ar fi nevoie de 70,8 milioane euro pentru cumpărarea celor 6.000 de tonomate (10-12.000 euro/bucata) care să fie amplasate în grădinițe, școli și licee. Acestea ar putea să fie folosite inclusiv pentru distribuirea produselor din cadrul programului Laptele în școli”, dar, în același timp, să se vândă și produse proaspete românești cum ar fi miere, corn proaspăt, batoane cu cătină și miere, inclusiv fructe și legume proaspete. Este genul de tonomate pe care le vedem prin aeroporturi și care ar urma să fie amplasate la intrarea în scoli sau în înteriorul acestora.
Rezolvam trei probleme odată, în primul rând, este vorba de desfacerea produsului românesc pe lanțul scurt, apoi vorbim de produse sănătoase care vor putea să se găsească în cadrul unei grădinițe, școli sau liceu și, nu în ultimul rând, prin aceste tonomate se poate desfășura și programul Laptele în școli – Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Cum ar trebui să se deruleze programul? Planul ministerului este ca firmele care alimentează tonomatele zilnic să fie desemnate în urma unor licitații. Se evită astfel aprovizionarea cu produse aduse din străinătate, pentru că acest lucru nu poate fi făcut decât de un agent economic din zona respectivă, și ar fi ajutați și producătorii locali.
Copiii ar primi o fisă de la dirigente cu care să poată să-și ia laptele, iar restul produselor pot fi cumpărate. Teoretic, proiectul sună bine pe hârtie, dar șansele de a fi aprobat pentru finanțare prin PNRR sunt minime, lucru de care este convins până și Aurel Simion, unul din susținătorii lui. Motivul este unul simplu: pentru că sunt multe alte măsuri absolut obligatoriu de implementat, la nivelul agriculturii naționale, și este probabil că nu suma alocată din PNNR nu va acoperi toate cele 15 măsuri înscrise.
“Deocamdată, tot PNRR-ul este în discuții interministeriale, dar și cu Comisia Europeană, vom vedea ce rămâne și ce nu”, a declarat în exclusivitate pentru GÂNDUL FINANCIAR, Aurel Simion. Astfel că, varianta viabilă de finanțare pentru ”Tonomate în școli” este propriul buget al Agriculturii pe 2021.
Agricultura și PNRR
De PNRR se leagă multe din speranțele oficialilor din Ministerul Agriculturii, dar și ale producătorilor români. Bugetul pentru agricultură este estimat la peste opt miliarde euro, din care numai pentru irigații vorbim despre 6,5 miliarde euro. Și aceasta în condițiile în care România are nevoie la acest moment de sume de până la 25 miliarde de euro pentru a avea un sistem de irigații funcțional.
Pe lângă irigații, înființarea rețelei naționale de centre logistice regionale multi-sectoriale (498 milioane euro bugetate) sau creșterea gradului de reziliență a sectorului suin (495 milioane euro bugetat) sunt la loc de frunte pe lista propunerilor avansate de Ministerul Agriculturii pentru PNRR.
Sunt avute în vedere, însă, și alte sectoare aflate în impas, pornind de la centre de colectare și prelucrare primară a lânii, până la dezvoltarea unui lanț valoric al cânepii sau relansarea economică și socială a satelor. Rămâne de văzut și care dintre acestea vor primi finanțare din Programul Național de Reziliență.