Carnea de porc, inputurile și hrana pentru animalele de companie ocupă primele trei locuri în topul importurilor de produse agroalimentare ale României cu o valoare de 1,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă undeva la 15% din totalul înregistrat, în 2020, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii furnizate Gândul Financiar.
În 2020, deficitul în comerţul cu produse agroalimentare a fost de aproape 2 miliarde de euro, în condiţiile în care importurile s-au majorat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro.
Pe primul loc se află carnea de porc cu importuri de 589 milioane de euro, iar pe doi – inputurile (310 mil. euro), la care se adaugă și importurile de îngrășăminte (172 mil. euro), în condițiile în care nu mai avem unități de producție – a declarat pentru Gândul Financiar Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Următoarele poziții în top sunt ocupate de brânză și caș, cafea, ciocolată și produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu o valoare care pornește de la 200 milioane euro fiecare. Nu putem să nu remarcăm că o mare parte dintre produsele de bază ale românilor – carne, lapte, pâine (congelată, ce-i drept) provine din import, ceea ce ar trebui să constituie un serios semnal de alarmă pentru guvernați și nu numai.
„Importăm din ce în ce mai mult biscuiți, produse procesate fin care au nevoie de tehnologii. Nu avem și importăm produse de panificație congelate”, a afirmat Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Toate aceste date demonstrează încă o dată că România este un exportator important de materii prime, importând produse finite. Un loc pe piață care ar putea fi ocupat până la urmă și de producători români cu condiția realizării unor investiții importante în sector, în special pe segmentele de piață deficitare.
Top importuri alimente, în 2020
1. Carnea de porc – 589 milioane euro
2. Inputuri – insecticide, rodendicide, fungicide, erbicide, inhibatori de germinare – 310 milioane euro
3. Preparate de tipul celor folosite în hrana animalelor – 304 milioane euro
4. Brânză și caș – 263 milioane euro
5. Cafea – 224 milioane euro
6. Ciocolată- 211 milioane euro
7. Produse de brutărie, patiserie, biscuiți – 207 milioane euro
8.Preparate alimentare nedenumite – 191 milioane euro
9. Citrice – 175 milioane euro
10. Îngrășăminte chimice – 172 milioane euro.
Capacități de procesare nefolosite
După cum se vede, România importă cantități foarte mari de produse finite, în condițiile în care multe dintre fabricile de la noi nu funcționează. La acest moment, doar undeva până la 60% din capacitățile de procesare sunt folosite, mai spune Simion. Și această pentru că, pe de o parte nu există piață de desfacere, iar pe de alta, nici materiile prime necsare, ceea ce pune în dificultate anumite sectoare. Este binecunoscut cazul abatoarelor, care nu au animale să sacrifice, de exemplu.
Pentru perioada următoare, ar trebui să fie acordată o atenție mai mare retehnologizării unităților disponibile, multe depășite la acest moment, dar și construirii de depozite pentru fructe și legume, unde situația este și mai grea, a mai precizat Simion. Din păcate, nu ne putem baza nici pe banii europeni promiși prin Planul de Reziliență și Redresare, programul având slabe șanse să treacă, potrivit informațiilor din piață.