Petiție. Noul program de monitorizare a lemnului tăiat a blocat două treimi din industria de profil. Se cer urgent modificări legislative

Mai multe federații și asociații din industria de prelucrare a lemnului solicită schimbări legislative imediate, în contextul în care noua aplicație de monitorizare, introdusă din această lună, a blocat 70% din activitate și presupune costuri directe estimate la sute de milioane de euro, din partea operatorilor.

Petiția este adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, premierului Florin Cîțu, Ancăi Dragu, președintele Senatului și lui Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților.

Semnatarii solicită revizuirea în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici.

ACTUALITATE Cum se prepară șoriciul murat. Rețeta din bătrâni pe care puțini români o știu

16:31

POLITICĂ Nicolae Ciucă: „Să revină cele patru partide la masa negocierilor”/Gheorghe FLUTUR: „Să sunăm goarna”

16:26

După ce a fost introdus noul program SUMAL 2.0, pe 31 ianuarie 2021, semnatarii susțin că întreaga ramură a economiei forestiere funcționează la maximum o treime din nivelul normal de activitate.

Conform reprezentanților industriei, SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum 6 ori a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare.

„Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție”, susține Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

De asemenea, se arată că suprareglementarea măsurilor pentru combaterea tăierilor ilegale are efecte contrare celor urmărite, conducând la birocrație, corupție și concentrarea pe conformarea formală și nu pe obiective privind buna administrare a pădurilor.

Operatorii economici reclamă cheltuieli exagerate

Agenții economici se plâng se faptul că noile costuri impuse de statul român sunt uriașe. Conform unor estimări, doar telefoanele mobile pentru implementarea SUMAL 2.0 (o configurație minimă Android 10 și 4 GB RAM – pentru 100.000 utilizatori) ar costa 25 de milioane de Euro.

În plus, măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minim 6 ori, ar reprezenta minim 2 Euro/ m3/ măsurare. Ar genera sectorului forestier cheltuieli de minimum 200 de milioane de Euro/an.

O soluție ar fi revenirea la concentrarea urmăririi trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici și la direcționarea controlului pe zone și activități de risc, așa cum este practica în țările europene.

„Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și Directiva Europeană. Experiența primelor nouă zile de funcționare ne-a arătat că sistemul, așa cum este acum, blochează aprovizionarea cu lemn și mărește costurile de fabricație ale mobilierului”, susține AuricaăSereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

Petiția este semnată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri.