RAPORT. Startup-urile europene din agritech și agrifood au primit peste 3 miliarde dolari din partea fondurilor de investiții. În România, au ajuns patru milioane dolari

Startup-urile din agritech și agrifood din Europa au primit din partea fondurilor de investiții, începând cu  2019  și până în martie 2021, sume în valoare de 3,3 miliarde  dolari, în urma a 654 de runde de finanțare. În cazul României, este vorba de patru milioane dolari, bani ce au fost obținuți prin 12 runde de investiții, potrivit Raportului Romanian Agrifood Tech Startups Overview. 

Raportul include prima mapare a 50 de startupuri tech românești implicate în inovația industriei, o analiză a evoluției rundelor de finanțare din domeniu din ultimii trei ani și cele mai importante tendințe tech care conturează viitorul agriculturii moderne, printre ele numărându-se IoT, precision farming sau biotehnologia. El a fost realizat de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech, în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF și CBNagro.tech.

În România, cele patru milioane de dolari au fost obținute în urma a 12 runde de investiții, împărțite astfel: 3 runde de tip pre-seed (~$372K), 4 runde de tip seed (~$ 446K), 3 runde de tip  Series A (~$3M) și 2 runde de investiții a căror valoare este confidențială, conform raportului.

 Inovație & trenduri în agricultura locală

Inovația în agricultură reprezintă soluții care ajută fermierii să crească producția agricolă, să îmbunătățească producția de alimente și bunăstarea animalelor, reduc poluarea, scad amprenta de cardon generată de industrie și cresc scalabilitatea. Principalele tendințe din industrie includ folosirea IoT în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, precision farming (agricultura de precizie), biotehnologia, nutriție și sănătate.

Mai pe larg, folosirea IoT în agricultură se referă la softurile și dispozitive hardware care îi ajută să minimizeze risipa și să crească eficiența în toate procesele de producție. În ciuda investițiilor consistente pentru implementare, astfel de tehnologii au un impact uriaș pe termen lung.

Micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori a apărut ca necesitate în timpul stării de urgență și lockdown, când consumatorii au început să caute noi moduri de a cumpăra alimente, orientându-se în special către fermieri și producători locali. Trendul este o oportunitate deschisă în principal de tehnologie, care ajută companii mici să devină competiție pentru marii producători, în special prin intermediul „food hubs”, platforme care reunesc producătorii dintr-o anumită regiune și care livrează apoi clienților.

Precision farming (agricultura de precizie) este un concept de management al agriculturii care folosește tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliți (ca GPS), teledetecție (remote sensing) și internetul pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.

Biotehnologia, pe plan local, se rezumă la activitățile de cercetare academică. Există foarte puține programe de finanțare dedicate, iar politicile publice de susținere a dezvoltării biotehnologiei sunt rare și recent anunțate.

Nutriția este sectorul în care foarte multe persoane preocupate de sănătatea lor încep să ceară ajutor specializat, facilitat prin combinația medicinei și tehnologiei (consultanță online).

Agrifood Innovation Summit 2021

Agrifood Innovation Summit 2021 a adus împreună antreprenori, cercetători, profesori și reprezentanți ai sistemului public care susțin inovația în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendințele care definesc viitorul industriei. În cadrul conferinței a fost lansat și Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report, prima mapare locală a startupurilor tech din agricultură, un instrument care vine să sprijine aceste inițiative și să ajute dezvoltarea unor proiecte noi.

Sectorul de startupuri tech din agrifood este într-un stadiu foarte incipient în România. Acest lucru se reflectă în numărul de startupuri care există, valoarea rundelor de finanțare atrase de acestea și numărul de programe și comunități locale dedicate acestor verticale de business, arată realizatorii raportului.

Ne dorim ca acest raport să fie un instrument util pentru cei care dezvoltă proiecte în agricultură și care au nevoie de parteneri orientați spre sustenabilitate. În spiritul colaborării, este un proiect în care ne-am parteneriat cu actori locali cu un focus pronunțat spre inovație și tehnologie și care vin cu perspective valoroase în domeniu” – Irina Simulescu, program manager Impact Hub Bucharest și reprezentant național EIT Food Hub.

La rândul lui, Mircea Vădan, manager în cadrul Activize, afirmă că în ultimii zece ani am asistat în România la diferitele tendințe axate pe tehnologie in diversî domenii, iar acum, din semnalele pe care le avem din piață, domeniul agritech „va prinde viteză și sperăm că va deveni una dintre zonele pilon ale ecosistemului de startupuri din România”.

 Ce include raportul

Maparea oferă o privire de ansamblu asupra sectorului de agrifood din Europa. Mai exact, raportul integral cuprinde: evoluția rundelor de finanțare în Europa și în România, dar și inițiativele Uniunii Europene de susținere a practicilor agricole sustenabile prin consorții ca EIT Food și principalele trenduri tech din domeniu (folosirea IoT în agricultură, farming as a service, aplicațiile de food tracking, folosirea utilajelor și roboților autonomi, Autonomous Agricultural Machinery and Robots, biotehnologia, cumpărăturile de mâncare online și producerea alimentelor în spații închise).

La acestea se adaugă și lista tendințelor care sunt prezente în România, alături de principalele startupuri tech românești, clusterizate pe domenii de activitate: apicultură, managementul fermelor și automatizarea lor, marketplace-uri și platforme de informare, sănătate și nutriție, livrare de mâncare și management de rezervări în restaurante.