SECETĂ. Milioane de hectare cultivate cu cereale, afectate de lipsa apei. „Nici nu vrem să venim acum cu nişte cifre privind despăgubirile”. Oros lovește în „băieții deștepți” din energie

Din cauză că dăunările înregistrate în culturile agricole, generate de lipsa apei, diferă de la zonă la zonă, dar și pe tipuri de culturi, ministrul Agriculturii nu se hazardează deocamdată să comunice sumele exacte care vor fi acordate ca despăgubiri fermierilor români.

În cadrul unui briefing de presă care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de joi, 23 aprilie 2020, Oros a recunoscut însă că toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă, mai exact toate culturile semănate în toamnă pe 2,9 milioane de hectare.

„Toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă şi toate culturile semănate în toamnă – 2,9 milioane de hectare cu grâu secară, triticale, orz, orzoaică şi rapiţă – sigur că gradul de afectare este diferit şi pe zone şi pe culturi.

De aceea, nici nu vrem să venim acum cu nişte cifre privind despăgubirile, pentru că vrem să avem o imagine completă astfel încât să putem identifica clar toate sumele care sunt necesare şi oamenii să fie despăgubiţi corect. Nu vrem să avansăm sume şi să creăm expectanţe. Trebuie să facem lucrurile temeinic, dar cu siguranţă vom despăgubi pe toţi cei care au fost afectaţi de secetă”, a precizat șeful de la Agricultură.

Oros a mai declarat că, în primul rând, se va monitoriza dimensiunea pagubelor, care sunt cheltuielile medii pe fiecare fermier şi pierderea înregistrată, iar ulterior se va găsi o formulă „cât mai corectă şi cât mai simplă” de despăgubiri.

Nu în ultimul rând, oficialul guvernamental susţine că trebuie gândit un nou program, o schemă de stat, prin care să fie ajutaţi fermierii, cei care nu au făcut-o din resurse proprii, să cumpere echipamentele de udat.

„De aceea, suprafaţa irigată este mult mai mică decât suprafaţa irigabilă, mai ales că pe canale principale este deja introdusă apa, iar din cauza secetei extreme acolo unde a fost nevoie s-a introdus încă din martie apa pe canale. În mulţi ani nu a fost nevoie”, a menționat Nechita-Adrian Oros.

Energie electrică… de la stat

În cadrul aceluiași briefing de presă, Oros a mai mărturisit că energia electrică utilizată pentru irigaţii va fi cumpărată direct de la Hidroelectrica şi nu de la „băieţii deştepţi”, la nişte preţuri foarte mari.

„Am avut o discuţie cu cei de la Hidroelectrica, astfel încât curentul pe care îl foloseşte Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) ca să ducă apa care este gratuită până la acele staţii de punere sub presiune să îl cumpărăm direct de la Hidroelectrica, să nu îl mai cumpărăm de la băieţii deştepţi la nişte preţuri foarte mari.

Facem un apel şi la micii fermieri, cei care nu sunt în organizaţiile de udători, dar care au echipamente de irigaţii, să anunţe filialele teritoriale ale ANIF pentru ca noi să avem o evidenţă a cantităţii de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Astfel au posibilitatea să irige chiar şi aceşti mici fermieri, chiar dacă nu fac parte din aceste asociaţii de udători care au contracte cu noi”, continuat ministrul de resort.

Totodată, Oros a anunţat că la ora actuală doar 10% din suprafaţa arabilă este irigabilă, iar până la ora actuală s-au irigat culturile pe doar 102.000 ha dintr-un total de 844.000 de hectare contractate.

„Avem o suprafaţă irigabilă cam 10% din suprafaţa arabilă, acolo suntem în acest moment. A fost un program ambiţios început în 2016 privind reabilitarea infrastructurii principale care deservea cam 2 milioane de hectare şi trebuiau să fie cheltuite sume apropiate de un miliard de euro”.

Situaţia pe care am preluat-o este că s-au cheltuit doar o cincime, aproximativ 200 de milioane de euro şi s-a reabilitat (infrastructura n.r.) cam pe 800.000 de hectare. Asta este capacitatea irigabilă pe hârtie, dar acum când vom porni activitatea de irigare vom vedea şi calitatea lucrărilor care s-au făcut în această perioadă, dacă s-a urmărit un grafic de lucrări, dacă lucrările s-au executat şi sunt de calitate şi dacă efectiv cele 840.00 de hectare sunt într-adevăr irigate”, a subliniat şeful MADR.

Conform situaţiei la zi prezentată de ministru în briefingul de presă, au fost deja umplute cu apă canalele pe o distanţă de 1.621 de kilometri, iar suprafaţa deservită este de 504.000 hectare, dar cu toate acestea fermierii nu au solicitat irigarea culturilor.

„Dacă suprafaţa contractată anul acesta a fost de 844.000 hectare, suprafaţa irigată acum care mi s-a cerut să fie irigată este de 102.000 hectare. Facem apel la cei care au făcut contracte cu noi să facă cereri să dăm drumul la apă pe canale.

Noi oricum am umplut apa pe canale pe o distanţă de 1621 de kilometri, iar suprafaţă deservită în urma umplerii acestor canale ar fi de 504.000 hectare, dar din evidenţele noastre pe judeţe ne artă că se irigă doar pe 102.000 hectare”, a mai menționat Oros.

Acesta a reamintit că fermierii care nu se află în suprafeţele irigabile, dar sunt foarte afectaţi anul acesta de secetă vor primi despăgubiri, „pentru prima dată în ultimii 10 ani”.

„Pentru cei care nu sunt pe suprafeţele irigabile şi sunt foarte grav afectaţi de această secetă pedologică puternică şi extremă nemaîntâlnită în ultimii ani, am dat acel ordin comun cu Ministerul Afacerilor Interne prin care Comisiile judeţene, Comisiile locale pentru situaţii de urgenţă să consemneze toate pagubele produse de secetă astfel încât să-i despăgubim. Vreau să reamintesc ca vor fi despăgubiţi pentru prima dată în ultimii 10 ani”, a conchis şeful MADR.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va înregistra în Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova şi Muntenia, local în estul, centrul şi sud-vestul Transilvaniei, iar izolat în nord-vestul Banatului şi estul Olteniei, relevă prognoza agrometeorologică valabilă în perioada 22 – 28 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Sursă foto: MADR