ANALIZĂ GÂNDUL.RO. Principalele sectoare din România lovite de Brexitul fără acord. Ce se va întâmpla la 1 ianuarie 2021?

Zeci de mii de locuri de muncă pierdute doar în România, taxe mai mari la telefonie ori mărfuri mai scumpe, acestea sunt doar câteva dintre problemele generate de ieșirea fără acord a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Direct sau indirect, fiecare stat membru va fi puternic afectat.  

De la Financial Times la The Guardian, le Ligaro ori BBC, întreaga presă internațională analizează sectoarele în care Brexitul fără nicio înțelegere va produce turbulențe majore. Timpul rămas la dispoziție este extrem de scurt, în condițiile în care 1 ianuarie 2021 va fi prima zi a despărțirii. Deși data divorțului se știe de trei ani și jumătate, părțile nu doar că nu s-au pus de acord, dar nici nu se întrevăd prea multe șanse de parafare a unei înțelegeri. În acest context, activitatea din mai multe sectoare ar putea fi bulversată încă de la început iar ambele părți vor avea de pierdut, pentru că nu au reușit să închidă „partida de poker european”, cum o numește Le Figaro.

Alimente mai scumpe

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Deutsche Welle vorbește despre creșteri de prețuri pe ambele piețe, pentru că după 31 decembrie 2020 se vor aplica taxe vamale în mod reciproc, conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Majorările se vor regăsi mai puțin la noi cât în Marea Britanie, care importă 80% din mâncare din spațiul european. Vor fi afectați și exportatorii români, îndeosebi cei din bazinele legumicole. Pe lângă taxe, aceștia se vor confrunta cu noi standarde alimentare.

Nu doar sectorul alimentar va avea de suferit, în condițiile în care s-ar impune regulile OMC, invocate mai sus. Conform BBC, UE ar impune taxe mărfurilor care vin din Marea Britanie. Media este de aproximativ 2,8% pentru produsele neagricole, dar 10% pentru autoturisme și peste 35% pentru produsele lactate.

Șomaj în creștere

Un raport al Confederaţiei Europene a Producătorilor de Haine şi Textile susține că un Brexit fără acord ar putea trimite în șomaj 130.000 de croitorese europene. Cu 12.000 de locuri de muncă afectate, România ar fi a treia în topul țărilor UE care ar avea cel mai mult de suferit din acest motiv. Vorbim de afaceri cu un impact de 2% din PIB.

Bugetul Uniunii Europene pregătește deja cinci miliarde de euro drept compensații financiare pentru sectoarele lovite direct, în primul val, de efectele unui Brexit fără acord, notează tot The Guardian. Franța a militat, de exemplu, ca pescarii să fie sprijiniți din acest fond deoarece se estimează că industria europeană a pescuitului ar fi printre cele mai vulnerabile.

Internet mobil și telefonie mai scumpe

Pentru cei care vor călători în Marea Britanie dar și pentru englezii care vor intra în spațiul UE, costurile de internet și telefonie mobilă ar putea crește semnificativ. E de ajuns să facem o comparație cu tarifele percepute de vecinii noștri din Ucraina, de exemplu, versus spațiul Uniunii Europene. Vorbim de aproximativ 10 €/1MB pentru traficul de internet și de aproximativ 2 €/ minutul pentru apel efectuat din Ucraina către România. Cam aceasta ar putea fi perspectiva în noul raport UE – UK, față de câțiva cenți sau chiar pachete cu minute gratuite și trafic la costuri infime, cât este în prezent.

Probleme de trafic

Introducerea unor controale suplimentare la frontieră va genera cozi iar termenele de livrare nu vor mai fi la fel, fapt ce-i va pune presiune suplimentară pe exportatori și transportatori. The Guardian susține că, fără acord, accesul în tunelul de sub Canalul Mânecii va fi restricționat.

Industria românească auto va avea de suferit, în condițiile în care principalii exportatori către Maria Britanie sunt companii precum Ford, Takata-Petri, Automobile Dacia, Sews România şi Draexlmaier.

Relațiile bilaterale româno – britanice

Conform datelor postate de Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anul 2018 a fost unul record în istoria relațiilor bilaterale. Schimburile comerciale au atins 4,62 miliarde euro (2,87 miliarde euro exporturi, 1,75 miliarde euro – importuri). Valorile record înregistrate în anul 2018 marcau o traiectorie pozitivă de durată, reprezentând al 9-lea an consecutiv de creștere a schimburilor comerciale bilaterale și a exporturilor românești către UK.

Marea Britanie reprezintă pentru Romania al șaptelea partener între statele membre UE în ceea ce privește comerțul total cu bunuri.

La export, UK este a 5-a țară între piețele de destinație a exporturilor românești, iar în topul țărilor partenere la import ocupă locul 13 în cadrul statelor UE.

Sectoarele sensibile în cazul Brexit

Conform datelor furnizate de Ambasadă, principalele grupe de bunuri exportate din România sunt maşini,  aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport; materiale textile și îmbrăcăminte; metale comune și articole din metale comune; materiale plastice și articole din material plastic, cauciuc și articole din cauciuc; produse alimentare; mărfuri şi produse diverse (în majoritate mobilă).

Conform Registrului Comerțului, în 2019 Marea Britanie se situa pe locul 13 în topul investitorilor străini din România, cu o valoare a capitalului social subscris de 1,56 miliarde euro (2,35% din totalul investițiilor străine) în 5.781 societăți comerciale cu participare britanică.

Patru din primele 40 de societăţi ca importanță după participarea străină la capitalul social total subscris, în echivalent valută, sunt cu capital britanic. Este vorba de British – American Tobacco Romania, TT Elektronics Integrated Manufacturing Services SRL și Provident Financial Romania si Pilkington Automotive Romania SA.

Pe 23 iulie, în urma unui referendum, cetățenii din Marea Britanie au decis retragerea țării lor din Uniunea Europeană. În lipsa unui acord, de la începutul anului viitor regatul va avea același regim cu alte state non – UE, precum Ucraina sau Turcia.