AVERTISMENT Transelectrica: Alimentarea cu energie a Bucureştiului devine din ce în ce mai dificilă. Problema termoficării riscă să arunce Capitala în beznă

Creșterea consumului, vechimea rețelelor și a centralelor electrice din zonă, la care se adaugă lipsa unor capacități de conexiune fac din ce în ce mai problematică alimentarea cu energie electrică a Capitalei. Problema termoficării, nerezolvată în ultimii 30 de ani, riscă să readucă Bucureștiul în beznă, exact ca pe vremea lui Ceaușescu, când ”se lua” curentul casnic pentru „economii„.

În acest context, Transelectrica precizează că alimentarea cu energie electrică a Bucureştiului este una dintre chestiunile extrem de urgente de rezolvat, în contextul creşterii consumului de energie din rețele și centrale electrice din zonă suprasolicitate.

Două sunt motivele sunt cele care au determinat la începutul acestei săptămâni, luni, 18 ianuarie și în dimineața zilei de marți, 19 ianuarie, un consum de energie electrică apropiat de vârful atins în ianuarie 2017, de 9.930 MW la nivel național: temperaturi extrem de scăzute și sincope ale rețelei naționale de termoficare.

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

EXTERNE Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

În București, unde se consumă 15% din totalul național (împreună cu județul Ilfov), cartiere întregi au trecut deja prin prima parte a iernii cu ajutorul caloriferelor electrice și mai puțin până la deloc cu încălzirea de la sistemul centralizat, așa cum ar fi normal. Din acest punct de vedere, compania națională de electricitate Transelectrica avertizează ferm: rețeaua electrică a Capitalei este învechită și suprasolicitată.

Vârful a fost atins în ziua în care sute de blocuri din sectoarele 1,2,4,5 și 6 au rămas fără căldură și apă caldă, iar bucureștenii au fost nevoiți să se încălzească cu aeroterme, calorifere electrice, sau convectoare. Însă problemele rețelei de termoficare din Capitală. se „rostogolesc” imediat într-o altă infrastructură învechită care, potrivit Transelectrica, necesită investiții urgente: cea electrică. Iar strategia de criză a Termoenergetica, aceea de a „nu forţa reţeaua”, pentru a nu risca apariţia unor avarii mai mari, care să determine sistarea serviciului, transferă presiunea pe rețeaua electrică.

De obicei, vârfurile de consum se ating vara, în perioadele de caniculă și primăvara sau toamna, în lipsa termoficării. Însă problemele cu încălzirea centralizată, accelerate în ultimii ani, duc la o creștere constantă a consumului electric iarna, în special în București și în zonele limitrofe.

În istoricul ultimilor cinci ani, cel mai mare consum instantaneu de energie electrică a fost consemnat în luna ianuarie 2017, având o valoare de 9.930 MW. Deloc întâmplător, acest maxim istoric de consum de electricitate la nivel național a coincis cu un maxim de consum la nivelul Capitalei.

Studiu Transelectrica pentru investiţii în securitatea energetică

Transelectrica a avertizat cu privire la problemele rețelei electrice din București și a semnalat necesitatea unor investiții urgente pentru ca rețeaua să facă față consumului din ce în ce mai ridicat din ultimii ani.

În argumentele prezentate în caietul de sarcini publicat în 2019, cu scopul de a achiziționa un studiu pentru a prioritiza investiţiile în securitatea energetică a zonei Capitalei, Transelectrica detaliază care sunt vulnerabilitățile infrastructurii:

• „Consumul ridicat din zona București care a depășit 1500MW la vârful de sarcină în iarna 2017-2018, valoare care reprezintă cca. 77% din capacitatea de injecție din RET în RED din zonă (1950MW) și atingerea uzuală a capacității de injecție pe fiecare dintre cele trei zone din interiorul municipiului București funcționând debuclat;

• Producția din centralele din București debitată la barele de 110kV s-a redus foarte mult în ultimii ani în perioada aprilie-octombrie în absența termoficării;

• În zona Fundeni nu există altă sursă de alimentare decât injecția din RET prin această stație;

• Vechimea grupurilor generatoare din centralele instalate în zonă, care poate duce la indisonibilități în perioade critice”, se arată în caietul de sarcini pentru analiza achiziționată de Transelectica prin licitație deschisă – “Studiu privind dezvoltarea reţelei electrice de alimentare a zonei metropolitane Bucureşti – perspectiva pe 10 ani”.

Caietul de sarcini arată problemele alimentării cu energie electrică din zona Bucureştiului şi a judeţului Ilfov, care consumă circa 15% din energia electrică consumată la nivel naţional.

Cifrele indică un trend constant de creștere a consumului de electricitate în Capitală, care atinge și vârfuri de plus de 500 MW de la an la an, adică circa 5% din consumul României

Consumul de energie electrică din Bucureşti a atins un nou vârf pentru perioada acestei veri, ajungând la peste 1.023 MW în ziua de 04.08.2020, în condiţii de caniculă. Vârful de consum anterior al sezonului de vară 2017 a fost atins tot în condiţii de caniculă în data de 1 iulie, când a fost înregistrat un consum maxim de 936 MW. ”În general, vârfurile de consum de electricitate din Bucureşti se situează în perioada de vară la circa 850 MW”, precizau reprezentanţii E-Distribuţie Muntenia în august 2017.

În iarna anului 2017-2018, Capitala înregistrează, potrivit datelor Transelectrica, un nou vârf de consum de 1500MW. Luni, 18 ianuarie 2021, consumul de electricitate al României a atins peste 9500 MW, așa cum rezultă din Tabelul Transelectrica. Principala sursă de producţie a energiei erau hidrocentralele – 35%, urmate de centralele pe hidrocarburi – 22%, cărbune – 20%, nuclear – 17%, eolian – 2,5%, biomasa – 1,6%, fotovoltaic – 0%.

Marți, 19 ianuarie 2021, la ora 9.00, consumul la nivel național a atins 9730 MW, fiind și mai aproape de maximul istoric din iarna anului 2017, de 9930MW, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, prezentate în timp real pe site-ul Transelectrica.

În acest context, Transelectrica precizează că alimentarea cu energie electrică a Bucureştiului devine din ce în ce mai problematică, din cauza creşterii consumului, a vechimii reţelelor şi a centralelor electrice din zonă şi chiar a lipsei unor capacităţi de conexiune.

Municipiul București și județul Ilfov ating împreună un consum de până la 15 % din consumul de energie electrică la nivel național

Asigurarea siguranței și continuității în alimentare a zonei metropolitane București este condiționată de investiții ce nu suferă amânare, arată Transelectrica.

„În prezent, ca urmare a condiţiilor specifice de dezvoltare economică, Municipiul București și județul Ilfov ating împreună un consum de până la 15 % din consumul de energie electrică la nivel național, reprezentând cea mai concentrată zonă de consum de energie electrică din țară.”, se arată în Planul de Dezvoltare a RET 2018-2027 publicat de companie pe site-ul oficial.

Creșterea consumului de energie electrică din ultimii ani, respectiv dezvoltarea prognozată pentru următorii ani, conduc la necesitatea dezvoltării infrastructurii rețelei electrice de transport aferentă zonei București, argumentează Transelectrica.

Capitala are nevoie de investiții în cele trei stații electrice de transport

Dacă în prezent alimentarea cu energie electrică se efectuează prin intermediul a trei stații electrice de transport aflate la periferie (București Sud, Domnești și Fundeni), se impune ca pe termen mediu și lung să se dezvolte rețeaua electrică prin realizarea cel puțin a unei stații electrice de transport de injecție în centrul de consum al Municipiului București, racordată la stațiile existente prin intermediul unor cabluri electrice, este recomandarea din Raport.

„Luând în considerare și celelalte aspecte specifice ale zonei: concentrarea foarte mare a consumului, existența consumatorilor cu un grad ridicat de sensibilitate la întreruperi în alimentare, numărul ridicat de cabluri, respectiv probleme legate de volumul energiei reactive etc., casările grupurilor generatoare din București şi dezvoltarea parcului de producţie din Dobrogea având drept consecinţă creşterea fluxurilor de putere care tranzitează staţiile care alimentează orașul Bucureşti, în această zonă este necesară realizarea unor proiecte de întărire/dezvoltare a RET-RED, precum închiderea inelului de 400 kV al zonei București” – Transelectrica.

Compania arată că este nevoie, cât mai repede, “pentru rezolvarea unor probleme întâlnite în exploatare”, de flexibilizarea staţiei Fundeni, pentru a creşte siguranţa în alimentare a nordului oraşului, şi de instalarea a cel puţin două autotransformatoare, unul de 200/110 kV, la Fundeni, şi unul de 400/110 kV în staţia Bucureşti Sud.

Sute de mii de locuitori din nordul şi estul Capitalei au rămas fără curent în perioada vârfului de consum din 2017

Amintim că, în toamna lui 2017, în prioadele de vârf, au avut loc două avarii la staţia Fundeni, iar una dintre ele a lăsat fără energie electrică sute de mii de locuitori din nordul şi estul Capitalei, unii chiar şi pentru o oră.

Transelectrica mai arată că “realizarea oricărui proiect în Municipiul București sau în zona limitrofă este una de durată, chiar și de zece ani de la studiu și pâna la implementare, condițiile de realizare fiind restricționate de obținerea terenurilor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor, accesului în teren etc.”

Mii de bucureșteni au înghețat în apartamente, luni, când s-a întrerupt livrarea agentului termic pe fondul unor temperaturi de minus 7 grade. Mai multe blocuri din sectoarele 1,2,4,5 şi 6 ale Capitalei au rămas fără căldură şi apă caldă din cauza unor avarii. Cei de la Termoenergetica au promis că până la ora 20.00, luni, se vor remedia problemele. Reluarea livrării căldurii a coincis cu o reducere a consumului electric la nivel național, așa cum arată și graficele Transelectrica.

Mulți bucureșteni au fost nevoiți să găsească soluții alternative pentru a-și încălzi locuințele și pentru a-și putea asigura igiena, așa cum a prezentat recent GÂNDUL LIVE.

Bucureștenii sunt nevoiți să folosească aeroterme, calorifere electrice sau convectoare pentru a-și încălzi locuințele și să își încălzească apă la aragaz pentru a se putea spăla.

În acest moment, există doar două avarii minore pe reţeaua secundară, care vor fi remediate până azi, în cursul după-amiezii, însă există multe blocuri din Capitală care au furnizarea sub parametri. A fost o decizie care s-a luat. Existau două alternative: fie se merge (…) pe funcţionarea sub parametri, fie se forţa reţeaua pentru o temperatură mai mare şi implicit o presiune mai mare, cu riscul ca ea să crape – Nicușor Dan, Primarul Capitalei

În Capitală, energia termică este produsă de ELCEN. Sunt patru mari centrale, două dintre acestea construite în 1964, respectiv 1966. Distribuția este realizată însă de Termoenergetica, companie aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Conductele sunt vechi și deteriorate. Gabriela Firea a lăsat în urma ei dezastrul, acuză guvernanții și actuala administrație.

„Dacă în urmă cu patru ani, pierderile în rețeaua primară a Bucureștiului erau de 800 tone pe oră, astăzi, după patru ani de mandat al fostului primar, pierderile sunt de 2.500 de tone pe oră”, a declarat recent Virgil Popescu, ministrul Economiei.

Claudiu Creţu, administrator special al ELCEN Bucureşti, companie care furnizează agentul termic pentru Capitală, a vorbit într-un interviu acordat GÂNDUL LIVE despre principala problemă a sistemului termic din Capitală: lipsa de finanțare din ultimii 30 de ani. Acesta spune că echipamentele sunt vechi și îmbătrânite, iar clasa politică din ultimii 30 de ani a ignorat complet acest sistem vital pentru Capitală.

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele