Criza energetică afectează puternic bugetele țărilor europene și se va prelungi dincolo de iarna aceasta

Creşterea preţurilor la energie afectează bugetele tuturor ţărilor din Europa, pe măsură ce guvernele cresc cheltuielile pentru a ajuta consumatorii şi companiile să facă faţă facturilor tot mai mari la încălzire şi electricitate, iar situaţia cel mai probabil se va prelungi și după ce trece iarna, scrie Bloomberg.

La summitul de joi la care participă liderii Uniunii Europene se va discuta problema crizei de energie care vine peste cheltuielile enorme pe care statele le-au avut cu pandemia de coronavirus.

Până acum, 20 dintre cele 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri pentru a limita impactul preţurilor mari asupra celor mai vulnerabili consumatori prin reduceri de taxe.

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

Alte măsuri de sprijin financiar cum ar fi vouchere sau alte instrumente limitate în timp vor depăşi 3,4 miliarde de euro şi vor ajuta la reducerea facturilor la energie pentru aproximativ 41 de milioane de consumatori şi 7,6 milioane de mici companii, se arată într-un document trimis de Comisia Europeană statelor membre înainte de summitul de joi.

UE va cheltui zeci de miliarde de euro pentru a ajuta cetățenii să își poată plăti facturile la energie

Italia a pus deoparte 1,8 miliarde de euro pentru a-și proteja consumatorii, spre exemplu. Think tank-ul Bruegel estimează că măsurile totale introduse sau avute în vedere de statele UE se vor ridica la zeci de miliarde de euro.

„Este vorba de măsuri considerabile. Astfel de cifre sugerează că sustenabilitatea finanţelor publice pentru aceste măsuri nu poate dura prea mult iar o criză prelungită a preţurilor la energie va afecta capacitatea guvernelor de a-i proteja pe consumatori”, susţine Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel.

Riscurile pentru Europa sunt în creştere. Între timp, Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE, trimite trupe la graniţa cu Ucraina, ameninţând să declanşeze un conflict care ar limita şi mai mult livrările de gaze.

UE a pus la punct planul pe termen lung pentru a reduce presiunile la adresa consumatorilor şi companiilor prin reguli mai dure privind stocarea de energie, în ideea de a asigura rezerve mai mari şi, pe viitor, o tranziţie de la combustibilii fosili importaţi, la surse regenerabile produse intern.

Însă în momentul de faţă, bugetele deja afectate de pandemia de Covid-19 ar putea să limiteze capacitarea guvernelor UE de a oferi mai mult sprijin cetățenilor.