Prețul energiei depășește 440 lei pe MWh, după oprirea oprirea reactorului 2 de la Cernavodă. Câtă energie importă România

Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM depăşeşte, luni, 440 de lei pe MWh în orele de vârf. Creșterea vine în contextul în care Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă a fost oprită, planificat, duminică.

Preţul mediu pentru întreaga zi de luni este 330 de lei/MWh, iar vârful ajunge la de 440 de lei, între orele 20:00 şi 21:00, arată datele operatorului bursier, analizate de Agerpres. Spre comparație, în urmă cu un an, pe 11 mai 2020, tot într-o zi de luni, preţul în acel interval orar era la aproape jumătate, respectiv 156 de lei pe MWh.

România este şi cea mai scumpă piaţă din energie din regiune, cu un preţ mediu de 65 de euro pe MWh, în timp ce în Cehia, Slovacia şi Ungaria, energia costă 59 de euro pe MWh.

Luni dumineața, la ora 8:50, România importa 1.629 de MW, la un consum de 7.151 MW şi o producţie de 5.521 MW, potrivit informațiilor Transelectrica. Hidrocentralele erau principala sursă de producție – 2.685 MW, urmate de cărbune – 971 MW, nuclear – 712 MW, hidrocarburi – 496 MW, fotovoltaic- 409 MW, eolian – 133 MW și biomasă – 80 MW.

La ora 10:40, importurile erau de aproape 1.440 MW, la un consum de 7.035 MW și o producție de 5.601 MW.

Câtă energie produc cele două reactoare de la Cernavodă

Unitatea 2 a CNE Cernavodă a intrat în programul de oprire planificată, duminică, la ora 11:00. Potrivit conducerii Nuclearelectrica, opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, cu o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane și bugetare corespunzătoare. Comunicatul companiei nu precizează durata opririi controlate.

În perioada opririi planificate se vor efectua activități din programul de mentenanță preventivă/corectivă, din progamul de inspecții, din programul de testare opbligatorie pe perioada opririlor planificare și programul de implementare modificări, a anunțat directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, într-un comunicat de presă transmis joi.

Duminică dimineață, după desincronizarea reactorului 2 de la Cernavodă, România importa aproximativ 1.000 MW, potrivit datelor analizate de Agerpres.

Energia electrică produsă anual de Unitătile 1 și 2 CNE Cernavodă reprezintă circa 20% din producția de electricitate totală a României. Fiecare are o capacitate instalată de producție de 700 MWh. În luna martie 2021, cele două unităti de la Cernavodă au produs 1.032.295 MWh, potrivit datelor Nuclearelectrica.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială în decembrie 1996, iar Unitatea 2, în septembrie 2007.

Unitatea 2 a CNE Cernavodă are un reactor nuclear de tip CANDU-6 PHWR (Canadian Deuterium Uranium – Presurized Heavy Water Reactor), cu combustibil nuclear din Uraniu natural, cu agentul de răcire și moderatorul apă grea. Caldură generată de combustibilul nuclear din zona activă a reactorului, prin reacția controlată de fisiune nucleară în lanț, este preluată de circuitul primar de răcire și transferată circuitului secundar de răcire, care include generatoarele de abur. Aburul produs în generatoarele de abur este condus către turbină și învârte paletele turbinei, care antrenează generatorul producător de energie electrică, conform datelor din Raportul de securitate nucleară pentru Unitatea 2 de la CNE Cernavodă.