Milioane de români se vor confrunta cu riscul creșterii sărăciei energetice, după 1 iulie, ca urmare a măririi prețului gazelor naturale, a energiei electrice și termice, dar și a lemnelor de foc, arată un studiu realizat de Asociația Energie Inteligentă.
Prețul la curent, gaze, căldură și lemne de foc va crește pentru consumatorul cu procente cuprinse între 10 și 50%, potrivit analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă, dată publicității marți.
„Studiu prezintă riscul creșterii sărăciei energetice în care se vor adânci milioane de români după 1 iulie 2021, urmare a creșterii prețului gazelor naturale, energiei electrice, energie termice și lemnelor de foc. Inflația declanșată de aceste creșteri, la care se adaugă creșterea cursului valutar, dar mai ales faptul că ajutoarele prevăzute în Legea Consumatorului Vulnerabil nu vor fi acordate decât pentru iarna 2022/2023, va aduce cel puțin 4 milioane de români în zona sărăciei energetice pentru cel puțin una din formele de energie folosite”, a transmis Asociația Energia Inteligentă (AEI), printr-un comunicat de presă.
Astfel, analiza AEI, realizată pe baza prognozelor propii de preț realizate în baza datelor de pe platformele BRM, OPCOM, CEGH, arată pentru următorul an:
În ultimele trei luni, analizele noastre arătau tendințe crescătoare ale prețurilor la diferitele forme de energie, dar ultima analiză a depășit cele mai pesimiste scenarii. Aceste evoluții se datorează politicilor în domeniul energiei mai vechi și mai noi. Ceea ce vedem este oglinda acțiunilor noastre în domeniul energiei. Lipsa unei Legi a diminuării Sărăciei Energetice și a ajutorării Clientului Vulnerabil va crea dificultăți majore pentru milioane de români în anul următor, a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Asociația le recomandă consumatorilor de gaze și electricitate să-și aleagă oferte de pe comparatorul de preț de pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instrument operaționalizat în contextul liberalizării pieței de energie electrică, oferte despre care spune că încă sunt rezonabile.
Piața energiei de energie s-a liberalizat de la 1 ianuarie, iar clienții pot de la acea dată să își aleagă furnizorul în funcție de oferta comercială sau să rămână la actualul furnizor și să aibă contracte de serviciu universal.
ANRE a prelungit ulterior până la 30 iunie 2021 termenul de tranziție în care populația poate opta să treacă în piața concurențială și poate primi din partea furnizorului actual cea mai bună ofertă, fără abonament. Astfel, în această perioadă clienții pot beneficia de o reducere comercială care să acopere diferența dintre prețul din oferta de serviciu universal aplicabilă în primul semestru al anului 2021 și prețul din oferta concurențială cu valoarea cea mai mică.
Proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie se află pe traseul legislativ, în comisiile permanente ale Senatului, după ce a fost adoptat de Guvern, în ședința din 25 martie.
Intrarea în vigoare a acestul act normativ, care definește conceptul de consumator vulnerabil și măsurile de sprijin dedicate, este prevăzută pentru anul viitor, respectiv din septembrie 2022, după ce, în proiectul din în primă lectură, termenul pentru intrarea în vigoare era 1 septembrie 2020. „Aplicarea noii proceduri de calcul pentru ajutorul de încălzire necesită pregătiri administrative din partea primăriilor, a furnizorilor de energie termică/electrică/gaze naturale, precum și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Din acest considerent, intrarea în vigoare și aplicarea efectivă a prevederilor acestui proiect de act normativ poate fi realizată începând cu un nou sezon rece”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Sărăcia energetică, care afectează aproximativ 54 de milioane de cetățeni europeni, respectiv 11% din populația UE, este definită în expunerea de motive a proiectului de act normativ drept imposibilitatea gospodăriei de a-și asigura nevoile energetice minimale constând în iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea altor facilităţi care presupun utilizarea de energie, fie din cauza veniturilor reduse, fie din cauza costului prea mare al serviciilor.
Astfel, în proiectul de lege, consumatorul vulnerabil este definit drept „persoana singură/familie, care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.
Revizuirea prevederilor care reglementează măsurile de protecție socială a populației vulnerabile vine în contextul în care, potrivit datelor Eurostat citate în nota de fundamentare, în anul 2019 rata persoanelor aflate în risc de sărăcie din România era de 23,8% (respectiv aproximativ 4,6 milioane de români), mai mult cu 0,3% față de anul 2018 și cu 7% față de media europeană (EU 28). Pentru aceeași perioadă rata riscului sărăciei persoanelor care muncesc a înregistat în România o creștere de 0,4% față de 2018, de la 15,3% la 15,7%, în timp ce media europeană (EU 28) a cunoscut o scădere de la 9,4% la 9,2%. Aceeași sursă arată că rata gospodăriilor cu incapacitate de menținere a căldurii este de 9,3% față de media europeană (EU 28) de 7%.
Potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, inițiat de Ministerul Muncii, numărul beneficiarilor și sumele alocate pentru sprijinirea lor cresc față de actualele prevederi legislative.
În prezent, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011, pentru cele 5 luni de iarnă – noiembrie – martie – pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat, gaze naturale și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, familiile cu venituri de maximum 750 lei/persoană beneficiază de ajutoare pentru încălzirea locuinţei.
„Introducerea de condiţii din ce în ce mai restrictive, în ideea de a focaliza cât mai mult acordarea acestui tip de ajutor, a condus la diminuarea treptată a numărului de beneficiari de la aproximativ 1,5 milioane gospodării, la începutul anilor 2000 până la 250.000 gospodării în sezonul rece 2019-2020. Și sumele plătite s-au diminuat considerabil, în aceeaşi perioadă, de la 300 milioane la aproximativ 90 de milioane de lei”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit proiectului, pentru lunile din 2022, începând din septembrie, se estimează un necesar de finanțare de 115,15 milioane de lei, în timp impactul bugetar pentru un an întreg, respectiv pentru 2023, este estimat la 259,2 milioane de lei. Conform documentului, diferența în plus față de cheltuielile actuale ale unui sezon rece este de 200 de milioane de lei.
Numărul estimat al beneficiarilor, de aproximativ 427.600 de gospodării, este aproape dublu față de cel din prezent, conform documentului, pentru ajutorul de încălzire, respectiv de 218.698 de beneficiari.
Numărul beneficiarilor, pe sisteme de încălzire, în prezent și estimat:
Față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011, proiectul de lege prevedere creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea locuinței, respectiv nivelul maxim pe persoană din familie crește de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persona singură de la 1.082 lei la 1.445 lei. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, combustibili solizi și/sau petrolieri. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, cel principal utilizat, în sezonul rece, repectiv timp de cinci luni între 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.
Astfel, conform proiectului, cuantum mediu ajutor lunar pentru sezonul rece este estimat la:
Suplimentul pentru energie se poate acorda pe tot timpul anului, pentru persoanele care au dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței, și poate fi cumulat.