EXCLUSIV: Taxa pe fumat crește, iar de la 1 ianuarie și tutunul se scumpește. Cât va costa pachetul de țigarete?

Pentru al treilea an consecutiv, la 1 ianuarie 2020, industria tutunului din România va suporta încă o corecție în sensul creșterii accizelor, pentru a răspunde cerinței Directivei 64/2011, astfel că țigările se vor scumpi din nou.

Începând din 1 ianuarie, nivelul accizei crește cu 5,6%, în două etape, până la 1 aprilie. Astfel, de la 533.97/1.000 de țigarete, care era nivelul actualizat aplicabil pentru anul 2021 anunțat de Ministerul Finanțelor, aceasta va crește la 546,21/1.000 din 1 ianuarie, conform noilor modificări la Codul Fiscal adoptate de Parlament și promulgate vineri de președinte.

Nivelul va ajunge la 563,97/1.000 din 1 aprilie. Legea a fost promulgată în regim de urgență de către președintele României, pentru a evita posibilele sancțiuni ale Comisiei Europene.

Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) aferent anului 2020 nu a fost încă stabilit. Pentru anul 2019 acesta este de18,207 lei/pachet. Dacă în țările UE pachetul de țigarete costă de la 10 – 15 euro în sus, în România, media este pe undeva la patru euro, cel mai scump pachet ”popular” de țigări fiind undeva la 24 – 25 lei, adică puțin peste cinci euro.

Scumpirea țigărilor, calculată strict pe baza creșterii accizei, ar putea fi de 24 de bani/pachet (20 tigarete), de la 1 ianuarie, respectiv de 60 de bani/pachet, de la 1 aprilie.

Prețul însă este stabilit de producători în funcție de mai mulți factori, nu doar în funcție de acciză. TVA-ul, alte taxe plus acciza constituie 80% din preț, restul reprezintă costuri cu materiile prime, forța de muncă, distribuția, transportul, implementarea diverselor reglementări.

”În acest am avut costuri suplimentare cu implementarea sistemului de trasabilitate a pachetelor, anul viitor vom avea directiva plasticelor și tot așa. Ponderea taxelor este covârșitoare, dar fiecare companie își stabilește propria strategie de prețuri în funcție de diverse elemente specifice”, explică Gilda Lazăr, JTI.

Creșterea din ianuarie a fost inclusă în lege de deputați printr-un amendament motivat prin faptul că nivelul actual al accizei totale pentru țigarete nu respectă Directiva 2011/64/UE, care prevede ca acesta să să reprezinte cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum. Neadoptarea acestei măsuri ar fi putut conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, respectiv procedura de infringement.

După data de 1 aprilie 2021, când va fi atins acest nivel de 563,97 lei (115 euro), ”sperăm să stabilim, împreună cu Ministerul Finanțelor, un nou calendar de creștere anuală sustenabilă a accizei, conferind astfel predictibilitate și stabilitate acestui domeniu atât de important pentru buget”, adaugă directorul JTI. Când acciza totală va atinge 115 euro/1000 de țigarete, cerința ca ponderea accizei să fie de 60% în total preț nu se mai aplică.

Nu se fumează mai mult, ci se cumpără mai puțin „la negru”

Oficialii Ministerului Finanțelor susțin că majorarea încasărilor venite indirect de la fumători s-a doatorat majorării nivelului accizei la țigarete, De cealaltă parte, reprezentanții industriei susțin însă că motivul principal este scăderea contrabandei.

Pe fondul restricțiilor de circulație din perioada pandemiei, dar mai ales datorită operațiunilor întreprinse de autoritățile de aplicare a legii, comerțul ilegal cu țigări a scăzut, în România, la cel mai mic nivel din ultimul deceniu.

Pentru că piața neagră s-a situat în perioada martie-septembrie la circa 8% din totalul vânzărilor de țigarete, iar tendința de scădere se menține, ”ne așteptăm ca volumele de vânzări legale și implicit taxele virate la stat pe care le vom raporta pentru 2020 să fie pe creștere, comparativ cu anul trecut”, spune Gilda Lazăr

Concluzia ar putea fi ca nu consumul a crescut neapărat,în primele zece luni ale anului 2020, ci vânzările legale, pe fondul scăderii-record a comerțului cu țigări de contrabandă.

În contextul scăderii veniturilor din energie, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil la buget –  Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director, JTI

Pe de altă parte, în acest an cadrul de reglementare și politica fiscală nu au adus ”surprize” care să disturbe piața legală. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative destinate reglementării produselor din tutun, ce includea o serie de restricți, a fost respins de Camera Deputaților, for decizional, în 30 iunie a.c.

Conform unui analize de impact realizate de Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) și Academia de Studii Economice (ASE) la acea vreme, efectul ar fi fost scăderea cu 40% a taxelor plătite la buget de sectorul tutunului și o pierdere în PIB ce putea ajunge la opt miliarde lei.

„Ne bucurăm că ne-am dovedit un sector economic rezilient și putem fi parteneri de bază ai statului român în această perioadă atât de dificilă pentru întreaga lume”, spune Gilda Lazăr.

Stabilitatea legislativă este, de altfel, un factor esențial în predictibilitatea afacerilor producătorilor, și a fost bine în 2020, inclusiv sau mai ales pentru bugetul de stat care a încasat veniturile din impozitele pe afaceri și din accizele industriei tutunului, prevăzute la începutul anului.

Cifra de afaceri a industriei tutunului în 2019 se ridică la aproape 21 miliarde de lei, în creștere cu 17,3% față de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe și impozite, adică aproape 17 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro), conform președintelui INACO, Andreea Paul, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (ASE), unul dintre autorii analizei de impact publicată în iunie.

Potrivit Eurostat, România este al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia. În România sunt trei mari producători de produse din tutun care dețin peste 90% din piață, respectiv, conform estimărilor companiilor, British American Tobacco (BAT) – 53%, Japan Tobacco International (JTI), aproape 30%, urmat de Philip Morris International (PMI).

Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a producătorilor din România a fost de 948,4 milioane euro, iar valoarea importurilor de 365 mil. euro, tutunul avand o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro.

În 2020, conform datelor INS, pe primele opt luni din 2020, totalul exporturilor a fost de 926,4 mil. euro, cu o creștere de 51% față de aceeași perioadă a anului 2019. Totalul importurilor în același interval a fost de 234,1 milioane euro, așadar, contribuția pozitivă a sectorului tutun la balanța de plăți este de 692,3 milioane euro. „Există toate premisele ca, în 2020, contribuția la balanța de plăți să ajungă la un miliard de euro”, a conchis Gilda Lazăr.

Țigaretele sunt primele în topul accizelor

Accizele încasate din vânzarea de țigarete însumează, după 11 luni, peste 12,3 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă virată, în fața altor produse accizabile, precum motorina (aprope 10,2 miliarde de lei), bezina fără plumb (2,8 miliarde de lei) sau berea (aproximativ 635 de milioane de lei).

Este o creștere de 2,5 miliarde de lei față de cea valabilă după nouă luni din acest an, conform datelor citate de Economica.net. Până la finalul lunii septembrie fuseră încasate 9,8 miliarde de lei, care echivalau cu cheltuielile statului legate direct de pandemia de COVID-19.

Pe lângă țigarete, statul a încasat accize și din vânzarea altor produselor de fabricație internă destinate fumătorilor, iar cele mai consistente sunt din: produse din tutun încălzit- 95,5 milioane de lei, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării de țigarete – peste 42,6 milioane de lei, vânzarea de țigări și țigări de foi – 24 de milioane de lei. Alte sume vin din accizele încasate în vamă, iar din importul de țigarete, de exemplu, au mai venit peste 516 milioane de lei.

 12,3 miliarde lei – totalul accizelor pe tutun la încasate de buget la 30 noiembrie 2020 

Conform execuției bugetare pentru primele zece luni ale anului 2020, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au avut o creștere de 12% față de același interval al anului trecut, în timp ce încasările din accizele pentru produse energetice, ce au o pondere de aproximativ 56% în totalul accizelor, au avut o scădere de aproape 15%. Veniturile din accize au însumat aproape 25 de miliarde lei în primele zece luni ale anului 2020, mai mici cu 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe lângă contribuția la buget din acest an, cu 12,3 miliarde de lei, aportul fumătorilor la susținerea economiei va crește și anul viitor, după cele două majorări programate ale accizei totale, prima, peste două săptămâni, iar a doua, din 1 aprilie 2021.

Studiul Global privind Tutunul la Adulți (GATS), dat publicității în 2019, cu date valabile pentru 2018, arată că România, peste 5,6 de milioane (aproximativ 30%) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani au consumat curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun sub orice formă -pentru fumat, tutun fără fum și produse cu tutun încălzit.

În general, 30% dintre adulți, respectiv 5,5 milioane de români, s-au declarat fumători curenți de țigări (aproape 40% dintre bărbați și peste 20% dintre femei). Aceștia consumau în medie 16.5 țigări pe zi (bărbații 18,1, femeile 13,7). Potrivit studiului, mai mult de patru din zece români în vârstă de cel puțin 15 ani au fumat 20 sau mai multe țigări pe zi.