Controverse în jurul Legii 5G. Studiu: Adoptarea sa în forma actuală ar putea costa industria de telecomunicații din România între 2,7 și 4,2 miliarde de euro în 10 ani

Legea care reglementează utilizarea tehnologiei 5G pe teritoriul României stârnește dezbateri aprinse, atât în mediul politic, cât și în cel de afaceri. Pe de o parte, premierul Florin Cîțu anunță că proiectul de lege este susținut de coaliția aflată la guvernare și  va merge în Parlament în procedură de urgență, pe de altă parte un raport care emană din mediul privat arată că adoptarea Legii 5G în forma actuală ar putea costa industria de telecomunicații din România între 2,7 și 4,2 miliarde de euro în următorii 10 ani. 

Întârzierile în lansarea 5G, disponibilitatea limitată a noilor tehnologii în România, prețuri mai mari pentru abonați și pierderi de mai multe miliarde se numără de asemenea printre efectele adoptării în actuala formă a Proiectului de Lege, se arată în raportul emis de firma de avocatură Dentons, una dintre cele mai mari la nivel mondial, și cea de consultanța Audytel. Acest lucru ar fi o consecință directă a înlocuirii forțate a echipamentelor de rețea în urma utilizării criteriilor politice în locul celor tehnice în ceea ce privește selecția furnizorilor.

Cîțu: În privința Legii 5G lucrurile sunt clare, rămâne aşa cum a stabilit Guvernul

Premierul Florin Cîţu a anunţat luni, 10 mai, că proiectul de lege privind 5G va merge în procedură de urgenţă şi se aşteaptă ca raportul să fie în această săptămâna în Camera Deputaţilor şi apoi să meargă în Senat.

UPDATE PSD, PNL și UDMR, ȘEDINȚE importante înainte de consultările de la Cotroceni/ Numele premierului va fi anunțat de Iohannis

08:55

VIDEO EXCLUSIV Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „România trebuie să investească ÎNȚELEPT pentru atingerea obiectivelor în energie”

08:30

„Lucrurile sunt clare, rămâne aşa cum a stabilit Guvernul. Am vorbit cu membrii în Parlament şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, va fi procedură de urgenţă”, a declarat Florin Cîțu.

La rândul său, preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat, duminică, că nu au existat puncte divergente în cadrul coaliţiei de guvernare despre Legea 5G şi, dacă ministrul Economiei, Claudiu Năsui, avea de exprimat un punct de vedere pe această temă, ar fi trebuit să îl exprime în cadrul Guvernului. Orban a precizat că formaţiunea susţine acest proiect de lege, iar el se va implica să fie votat.

Furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G doar tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați pe baza avizului CSAT

Guvernul a aprobat pe 15 aprilie proiectul de lege care prevede că furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Guvernul vrea ca proiectul să fie dezbătut în regim de urgență în Parlament. Adoptarea acestei legi este obligatorie pentru lansarea licitației 5G de la care statul speră să atragă în jur de 600 milioane de euro la buget.

Pe de altă parte, în studiul citat, experții firmei de avocatură și ai cei de consultanță susțin că proiectul de Lege propune modificări semnificative în cadrul de reglementare actual.

În mediul privat sunt îngrijorări cu prvire la măsuri administrative arbitrare „bazate pe criterii politice, nu tehnice”

O schimbare majoră este introducerea evaluărilor riscurilor pentru furnizorii de software sau hardware, relevanți pentru securitatea cibernetică națională și, implicit, pentru securitatea națională în general. – Raportul emis de firma de avocatură Dentons,

Potrivit autorilor raportului, există îngrijorări serioase privind modul subiectiv în care aceste evaluări vor fi făcute. Concret, ar putea fi adoptate măsuri administrative arbitrare bazate pe criterii politice, nu tehnice, pentru a interzice anumitor furnizori (cel mai probabil din afara UE și din afara NATO) să livreze orice echipament către operatorii de pe piața românească.

Un alt efect direct al adoptării Legii 5G în actuala formă ar fi o creștere de circa 20% a prețurilor echipamentelor furnizate de alți producători, din cauza presiunii concurențiale scăzute, precum și o întârziere de implementare a rețelelor 5G de 14 luni, comparativ cu scenariul de bază, susțin autorii raportului. La nivel macroeconomic, aceste amânări se pot traduce într-un potențial mai mic de creștere a PIB.

Raport: Vor crește costurile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații

Pe de altă parte, activitatea operatorilor de rețea din România ar fi negativ afectată de necesitatea înlocuirii forțate a tuturor echipamentelor lor actuale în doar 5 ani, atrăgând costuri de cca. 735 milioane de euro în Capex (achiziționarea de echipamente noi) și Opex (înlocuirea de servicii). În plus, operatorii de telefonie mobilă români ar plăti suplimentar aproximativ 96 de milioane de euro pentru consumul crescut de energie al dispozitivelor agreate, spun experții firmei de consultanță.

Operatorii de telefonie mobilă ar putea fi afectați, de asemenea, atât în ​​ceea ce privește creșterea costurilor (dintre care cea mai importantă este creșterea prețului echipamentelor 5G RAN și schimbul de echipamente de rețea de bază), cât și scăderea veniturilor. Consecința pentru consumatorii români ar fi, cel mai probabil, creșterea costurilor pentru utilizarea serviciilor de telecomunicații.

Concluziile experților de la Dentons și Audytel sunt că, din punct de vedere pur economic, nu există nicio justificare pentru adoptarea în forma actuală a unui Proiect de Lege care pare a avea impact negativ la nivelul economiei în ansamblu.

Cronologia dezbaterii publice, principalele controverse și istoricul proiectului de Lege 5G

După publicarea Proiectului de Lege inițial de Ministerul Comunicațiilor, la 4 august 2020,  modificat și republicat la 2 septembrie 2020, a existat un număr semnificativ de reacții din partea industriei, scriu autorii raportului. Cu toate acestea, începând cu septembrie 2020, autoritățile au fost destul de inactive pentru o perioadă de peste 6 luni.

În aprilie 2021, Guvernul român a reînceput formalitățile pentru adoptarea Proiectului de Lege. În acest sens, Proiectul de Lege a fost reeditat, însă nu include modificări semnificative ale criteriilor de autorizare a furnizorilor 5G, ci doar modificări minore referitoare la aspectele procedurale privind modul în care sunt emise amenzi, precum și simpla redactare stilistică (fără a modifica conținutul sau scopul inițiativei).
Ca urmare, Guvernul a aprobat cea mai recentă versiune a Proiectului de Lege la 15 aprilie și a solicitat înregistrarea acestuia la Parlamentul României pentru o procedură de aprobare rapidă. Având în vedere aprobarea Proiectului de Lege de către Guvern, mai multe autorități (inclusiv Consiliul Concurenței sau Consiliul Legislativ) au emis un set de comentarii și recomandări, care, mai spun experții în consultanță, par a fi fost ignorate de Guvernul României.

Scopul principal al Proiectului de Lege este introducerea de măsuri pentru autorizarea furnizorilor de tehnologie și software 5G, prin luarea în considerare și prevenirea amenințărilor și riscurilor potențiale pentru securitatea și apărarea națională. Autorizația va fi acordată prin decizia Prim-ministrului României, în urma evaluării efectuate de CSAT, pe baza unor criterii care se concentrează aproape în totalitate pe originea furnizorului. Chiar dacă decizia este în cele din urmă emisă de Prim-Ministru, evaluarea și decizia de facto revin CSAT. Piața de telefonie mobilă din România se confruntă cu o investiție combinată de 4 miliarde de euro în lansarea rețelei 5G în următorii 5 ani.

Mai mult, nu trebuie ignorat un scenariu în care poziția Trezoreriei Statului se poate agrava din cauza amenințării destul de reale a unor cazuri de daune multiple aduse în fața tribunalelor internaționale de arbitraj de către acei subiecți ale căror interese sunt afectate negativ de Proiectul de Lege și care provin din țări non-UE, protejați prin Tratate Bilaterale de Investiții cu România. Autorii raportului se referă în special la Huawei. În special, o bază solidă pentru cazurile de daune ar putea fi Tratatul de Investiții Bilaterale România-China, care ar putea reprezenta un instrument de recurs al Huawei la arbitrajul internațional.

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele