Compania a fost înființată în 2016 printr-o Ordonanță de Urgență emisă de guvernul Dacian Cioloș. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG a fost adoptat de Senat în decembrie 2016 și a fost prezentat în februarie 2017 în Camera Deputaților. Abia pe 10 martie 2021 a fost adoptat iar în tot acest timp compania – deși existentă pe hârtie – nu a fost operațională.
„Această companie, vitală pentru capacitatea administrativă de a derula proiecte de investiții în autostrăzi și drumuri expres noi, se naște cu adevărat. Va veni să consolideze resursa umană din sistem: oamenii profesionişti, experţii, managerii de proiect, inginerii și proiectanţii care să gestioneze aceste proiecte şi să se asigure că se livrează la timp”, a postat miercuri Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, pe pagina de Facebook.
Acesta a făcut un apel către toți profesioniștii din sistemul public și din cel privat să se alăture echipei ministeriale și să se implice în administrarea și conducerea companiei CNIR. Este vorba în primul rând de membri în consiliul de administrație, director general și director financiar.
„Subliniez că acest call de CV-uri pentru managementul inițial (termenul legal este „provizoriu”, conform OUG 109) nu este necesar, în mod normal alegerea fiind la latitudinea conducătorului autorității tutelare. Dar ne dorim să avem o bază de selecție cât mai largă și garantăm profesionalism în acest proces”, a adăugat Drulă.
Viitorul management va trebui, în primă fază, să construiască echipa, să structureze compania și să creioneze viziunea de dezvoltare a acesteia pentru a livra proiectele din Master Planul de Transport al României.
Conform unui comunicat de presă transmis miercuri de Ministerul Transporturilor, C.N.I.R. se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurarea confortului în trafic. Înființarea companiei va conduce la dezvoltarea pe termen lung a reţelei trans-europene de transport (TEN-T), pentru funcționarea optimă a pieţei interne comunitare, în strânsă legătură cu realizarea obiectivelor strategiei europene privind creşterea economică.
Pe termen scurt, viitorul construcției de autostrăzi în România nu sună prea bine. Anul acesta am putea avea doar 40 km și alți 56 km, anul viitor.