Decizia definitivă și irevocabilă a fost luată de către magistrații Curții de Apel Galați, la capătul unui proces care a durat trei ani. Tensiunile pe acest subiect sunt însă mult mai vechi, iar în acest moment se știe doar cine achită banii: gălățeanul de rând, prin bugetul local. În rest, nu a fost identificat niciun vinovat.
La propunerea lui Marius Stan, proaspăt ales primar al municipiului Galați, consilierii locali hotărau în decembrie 2013 să facă demersurile pentru o sub-traversare a Dunării care să lege orașul de malul tulcean. Aceștia se bazau pe un studiu de pre-fezabilitate întocmit de firma elvețiană Basler & Hofmann AG din Zürich, pentru care au fost achitați 82.000 de lei.
Lungimea noului sistem rutier și a tunelului ce trebuia să subtraverseze Dunărea pe axa sa principală era de 8,96 km. Tunelul avea o lungime de 2,06 km din care 1,56 km trebuiau săpați cu ajutorul unui scut mecanizat de săpat tuneluri și 0,50 km prin metoda săpăturii deschise. Acest proiect de infrastructură poate fi realizat în parteneriat public-privat sau concesiune, se specifica în documentația companiei elvețiene.
Costurile de construcție erau estimate la 230 milioane euro fără TVA (plus minus 40 %), respectiv un miliard de lei fără TVA, la cursul valutar de atunci, iar durata de realizare a investiţiei era de patru ani.
În octombrie 2015, licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost câştigată de un consorțiu al cărui lider era Louis Berger SAS, alături de Ernst & Young și societatea de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii Bucureşti. Prețul a fost stabilit la 3,8 milioane euro, bani în schimbul cărora compania elvețiană ar fi întocmit documentația și ar fi găsit și surse de finanțare a obiectivului. Exact în aceeași perioadă, CNADNR cerea acord de mediu pentru un „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, lucru taxat cu largi ironii de către edilul Stan.
Bătălii și orgolii între foști și actuali primari
În iunie 2016, Marius Stan a pierdut alegerile iar noul edil, Ionuț Pucheanu, nu s-a arătat deloc dispus să continue proiectul. Astfel că, timp de un an și jumătate, a invocat diferite pretexte pentru a nu achita facturile, motivând de exemplu că ar fi fost făcute foraje în județul vecin și nu poate plăti lucrări în altă Unitate Administrativ Teritorială decât cea pe care o reprezintă.
Avocații consorțiului condus de Louis Berger SAS spuneau că nu a fost vorba de așa ceva și că etapa pentru care se cerea decontarea sumelor facturate viza doar produse intelectuale (studiu de fezabilitate, analize și rapoarte). Faptul că au mers în alt UAT pentru a-și desfășura activitățile efective era irelevant.
Fostul edil, Marius Stan, considera că trebuie să încerci să faci ceva cu banii tăi, investiția în tunel ar fi fost realizată cu bani privați, fiind un lucru bun pentru comunitate.
„Acum, cei care au ajuns la primărie au băgat proiectul la sertar, ca să nu deranjeze celebrul bac peste Dunăre, o afacere prosperă a unor politicieni”, comenta acesta în ianuarie 2018, pentru Mediafax, referindu-se la faptul că acționarii Navrom Bac sunt colegi de partid cu noul edil.
Sătui să aștepte, reprezentanții consorțiului condus de Louis Berger SAS s-au adresat Tribunalului Galați, la finele lunii decembrie 2017. Judecătorii au decis că municipalitatea locală este bună de plată pentru aproape trei milioane lei, reprezentând contravaloarea a două facturi, penalități de întârziere, taxe judiciare și diverse onorarii.
Recursul nu a schimbat nimic, magistrații Curții de Apel Galați menținând în această lună decizia colegilor de la Tribunal.
Reprezentanții municipalității au refuzat să comenteze situația, mulțumindu-se să spună că așteaptă motivarea instanței. Nici reprezentanții Louis Berger nu au putut fi contactați pentru a spune ce intenții au cu diferența de contract rămasă de executat, astfel că proiectul a rămas pe hârtie, primăria Galați are bugetul văduvit de o aproape un milion de euro, duși pe apa… Dunării.