Proiectul de lege pentru reluarea privatizărilor, pus în dezbatere publică. Argumentele Ministerului Economiei

Guvernul, prin Ministerul Economiei, propune abrogarea articolelor care impun interdicația ca statul să înstrăineze acțiunile pe care le deține și continuarea privatizărilor, cu scopul de a evita blocaje în activitatea operatorilor economici și pentru a crește veniturile bugetare, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a pus în dezbatere publică, luni 11 ianuarie, proiectul de lege care prevede ridicarea interdicției de înstrăinare a acțiunilor și participațiilor deținute de stat și reluarea procedurilor de privatizare în curs de realizare. Măsura a fost instituită în august 2020, pentru o perioadă de doi ani.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică a fost publicat pe site-ul Ministerul Economiei, care așteaptă propuneri și opinii pentru o perioadă de 10 zile. Guvernul a analizat proiectul, în primă lectură, în ședința din 6 ianuarie, potrivit informării Executivului.

Intenția Guvernului Cîțu de modificare a legii, care a fost inițiată și votată de majoritatea PSD din Legislativul precendent, a stârnit critici din partea liderului social-democrat, Marcel Ciolacu. „Iohannis, oprește jaful! Nu vindeți bogățiile țării!”, a scris, pe Facebook, liderul PSD.

Ce prevede legea în prezent

Asociația Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Asociaţia CFA România atrăgeau atenția, înainte de aprobarea legii, că listarea unor participaţii minoritare în companiile de stat nu atinge în niciun fel „protejarea intereselor naţionale în activitatea economică”, ci, dimpotrivă, oferă un cadru în care companiile respective să devină mai performante, să câştige o vizibilitate sporită pentru mediul de afaceri şi să contribuie la o creştere economică sustenabilă”.

Prin Legea nr. 173/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 736 din 13 august 2020, cu modificările aduse prin OUG nr. 166/2020, publicată în Monitorul Oficial, din 5 octombrie 2020, s-a reglementat interdicția, pentru o perioadă de doi ani, de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută, conform expunerii de motive.

Totodată s-au suspendat, pentru o perioadă de doi ani, orice proceduri privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la alte societăţi la care statul are calitatea de acţionar, aflate în curs de realizare, cu excepția operaţiunilor postprivatizare şi operaţiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor deţinute de stat s-a realizat. De asemenea, au fost suspendate și operațiunile de înstrăinare a participațiilor statului, prin suspendarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.

„În plan economic remarcăm că un comportament al statului în care sunt suspendate anumite operațiuni legate de capitalul de stat administrat, respectiv înstrăinarea unor acțiuni / active sau vânzarea de către operatorii economici cu capital majoritar / integral de stat a unor participații pe care le dețin la filialele proprii, creează un statut discriminatoriu în raport de operatorii cu capital privat și în special concurenți, riscul major fiind acela al diminuării resurselor financiare atrase, a imposibilității dezvoltării afacerilor sau implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic de interes general”, se arată în documentul guvernamental.

Riscuri: falimentul operatorilor, creșterea șomajului

Valorificarea acțiunilor nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, modernizare, investiții, cu efecte pozitive în ceea ce priveste eficiența economică, se arată în expunerea de motive pentru abrogarea prevederilor din Legea 173/2000.

Totodată, abrogarea prevederilor menționate va permite valorificarea acțiunilor în vederea evitării afectării grave a relațiilor sociale referitoare la libertatea economică a operatorilor la care statul are calitatea de acționar și de liberă circulație a capitalurilor. Astfel, prin diversificarea acționariatului, se intenționează asigurarea revenirii la o situație de competiție pe piață, în care fiecare companie și societate națională, instituție de credit și orice altă societate la care statul are calitatea de acționar urmărește să atingă anumite obiective prin înstrăinarea acțiunilor deținute de stat.

Potrivit documentului, cadrul normativ incident operațiunii de valorificare a participațiilor statului, i-a conferit Guvernului, în condiţiile legii, atributul de dispoziţie, parte a dreptului de proprietate, asupra participaţiilor statului la companiile/societăţile la care deține calitatea de acționar. Astfel, Guvernul are competenţa de a stabili strategia de privatizare a societăţilor strategice, strategie care poate include şi procedura înstrăinării acțiunilor/diminuarea participației prin listare la bursă ca metodă de privatizare.

În acest context, prin abrogarea articolelor din Legea nr. 173/2020 se va evita atât agravarea situației economice a unor operatori economici la care statul deține calitatea de acționar, potențiale situații de intrare în insolvență și afectarea statului prin diminuarea veniturilor, precum și consecințele în plan social, se arată în document.

Astfel, s-ar putea asigura, prin atragerea de investitori privați, fluidizarea activității economice, și se evită riscul falimentării sau scăderii drastice a unor capacități de producție a societăților, „consecința cea mai gravă în acest caz fiind reprezentată atât de creșterea șomajului cât și de amânarea sau întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic de interes general”.

Măsurile propuse au impact direct la nivel macroeconomic, se arată în document, permițând pe de o parte, derularea de activități specifice a unor operatori economici, în condiții de eficiență economică, iar pe de altă parte, creșterea veniturilor bugetare din valorificarea de acțiuni. „Astfel, estimăm ca urmare a realizării transferului de acțiuni de la societăți va avea consecințe benefice asupra redresării activității în economie prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activității acestora sub aspectul utilizării resurselor și evitarea de blocaje financiare în economie”, se arată în document.