Salina Ocnele Mari: Unul dintre cele mai vizitate orașe SUBTERANE din Europa are o istorie bazată pe „aurul alb”

Anual, 200.000 de turiști vizitează Salina Ocnele Mari. Fosta salină cavernoasă este un oraș subteran unde mulți îndrăgostiți chiar se căsătoresc în cea mai mare biserică ortodoxă subterană. Vin chiar și formații muzicale apreciate din Italia, Germania, Norvegia, Țările de Jos, România și SUA pentru a concerta. 

Pe lângă restaurante, tratamente cu aerosoli, expoziții, festivaluri, cinematograf și terenuri de sport, salina are o istorie uimitoare datorită unei resurse valoroase: sarea.

Supranumită “aur alb”, sarea a fost o resurse valoroasă pentru conservarea cărnii din vremuri antice. Cuvântul “salariu” provine din latinescul “salarium” de la sare. Soldații romani erau plătiți lunar cu sare în vremuri de restriște. Ocnele Mari, micul oraș situat la 7 km de Râmnicu Vâlcea, se află pe un zăcământ de sare de 400 metri grosime și pe o suprafață de 7,5 km lungime. Extracția sării a contribuit la dezvoltarea economică a orașului.

EMISIUNI „Conspirații” cu gen. Emil Străinu începe joi, 27 martie, de la 22:00, LIVE pe CANCAN

15:15

EXTERNE Taiwan: Militari din echipa de securitate a președintelui, condamnați la închisoare pentru SPIONAJ în favoarea Chinei

15:11

În prezent, turismul este vital pentru supraviețuirea așezării, mai ales în verile caniculare, când turiștii caută refugiu în salinele răcoroase, unde temperaturile ajung la 10-14 grade Celsius.

Potrivit Agerpres,  Salina Ocnele Mari este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Vâlcea. Orașul este locuit încă din epoca de piatră, fiind descoperite urmele unei așezări din epoca neolitică: unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din lut ars.

În antichitate, acum 2 milenii, castrul roman de la Stolniceni a fost construit pentru a controla această zonă pentru a extrage sarea de la Ocnele Mari. Extracția sării a fost sub  monopol domnesc în Evul Mediu. În 1549, se practica comerț extern cu Transilvania, mai precis cu Cetatea Brașovului, din timpul domniilor lui Mircea cel Bătrân, Simion Movilă, Radu Șerban, Radu Mihnea, în care sunt menționate cantitățile de sare care se exploatau de la ‘Ocna cea Mare’ și care erau donate mănăstirilor Cozia, Govora, Bistrița, Hurezi și Tismana.

De la începutul secolului al XIX-lea în localitate au fost deschise și stabilimente de tratament cu apa sărată și nămolul sapropelic pentru tratarea reumatismului, afecțiunilor ginecologice și ale sistemului osos la copii.

Sursa Foto: Shutterstock

Citește și: Salinele exploatate turistic primesc un „boost” financiar/SALROM vrea să valorifice golurile miniere din saline