ANALIZĂ | Mai are România gaze naturale pentru încălzire? Importurile au scăzut cu 65% în primele două luni ale anului. La cât a ajuns producția

Disponibilul de gaze naturale asigură necesarul de consum, chiar dacă importurile au scăzut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut. Nu este neapărat meritul producătorilor, care au crescut resursele doar cu 7% față de anul trecut, cât mai degrabă norocul unor temperaturi peste media sezonului, care au dus la economisirea cantităților considerabil mai mari stocate în depozite, așa cum au decis autoritățile în contextul crizei energiei. Creșterea cantităților disponibile – la nivel european – a dus la scăderea prețurilor, trend vizibil și la nivel național, iar acesta se va regăsi și în scăderea ratei inflației, conform estimărilor băncii centrale.

Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este într-o stare optimă, conform datelor în timp real ale Transgaz în funcție de Line Pack (LP), adică volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte al operatorului național.

Mai concret, luni, prin conductele Transgaz circulau 75,823 milioane de metri cubi de gaze, respectiv peste 812 milioane kWh, în contextul în care limitele pentru funcționarea optimă a SNT sunt de LP = 75 ÷ 78 milioane metri cubi, respectiv 803,85÷ 836 milioane kWh.

Ion Sterian: „Nu va fi nicio problemă cu diponibilul de gaze naturale”

Aceste cifre confirmă prognoza făcută de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu pentru Gândul de la începutul lunii februarie. La acea dată, șeful Transgaz dădea asigurări că „nu va fi nicio problemă cu disponibilul de gaze naturale, indiferent cum vor fi temperaturile”, în contextul în care România avea la acea dată, față de anul trecut, cu circa 780 de milioane de metri cubi de gaze mai multe înmagazinate.

Dat fiind că temperaturile au fost destul de ridicate, au rămas stocuri disponibile la debutul sezonului de injecție, respectiv la 1 aprilie, ceea ce, potrivit directorului general Transgaz, contează foarte mult în asigurarea securității în aprovizionare pentru anul viitor.

„O prognoză făcută cu colegii mei de aici – o să rămânem undeva la sfârșitul lui martie la circa 1,2 miliarde – 1,3 miliarde metri cubi de gaze înmagazinate, asta înseamnă cu mult peste 700 de milioane, la cât am fost anul trecut la sfârșitul ciclului. Păi, dacă luăm producția internă de circa 24 de milioane de metri cubi de gaze (pe zi – n.r.) și luăm o medie de consum de la 1 aprilie la 30 octombrie, de circa 12, 13, 14 miliarde de metri cubi, avem deja o rezervă de 10, 12 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm. Și dacă adunăm lunile, de la 1 aprilie la 30 octombrie sunt șapte luni, deci 210 zile. Dacă luăm o medie de înmagazinat de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi, atunci sunt deja 2 – 2,1 miliarde de metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1 – 1,2 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate, trecem la 3,3 miliarde de metri cubi. Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă 100% de 3,07 miliarde de metri cubi, dar poate să se ducă până la 3,3 miliarde de metri cubi de gaze. Deci, în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri”, spunea Ion Sterian, pentru Gândul.

Prognoza este confirmată de cele mai recente date agregate publicate de Gas Infrastructure Europe (GIE). Astfel, stocurile României de gaze naturale erau, potrivit GIE, de 13,8592 TWh, la sfârșitul zilei de 15 aprilie, respectiv 42,26% din capacitatea totală.

O cantitate de 1,1258 TWh era în magaziile Depomureș și 12,7334 la Depogaz Ploiești, conform datelor citate. Gradul de înmagazinare raportat la consumul anual – estimat la 114,3571 TWh – era de 12,12%.

Cifra este peste dublă, atât cantitativ, cât și procentual, față de datele GIE de anul trecut. Mai concret, în 17 aprilie 2022, când măsurile autorităților europene și naționale după izbucnirea războiului din Ucraina erau la început, erau înmagazinate 6,6337 TWh, o pondere de 20,23% din total și 5,8%, raportat la consum.

Apogeul înmagazinării, conform datelor istorice ale GIE, s-a înregistrat în 11 noiembrie 2022, când erau stocate 32,2137 TWh de gaze naturale, respectiv 98,23% din capacitate și 28,17% față de consumul anual.

Per ansamblu, în 15 aprilie 2023, la nivelul UE, cantitatea de gaze înmagazinată era, la data menționată, de 634,8542 TWh, respectiv 56,32% din canttiatea totală și 16,81% din consumul anual, potrivit datelor citate.

Evoluția resurselor României

Cea mai mare parte din resursele de gaze naturale după două luni ale acestui an provine din producția proprie a României, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

Astfel, cantitatea totală de gaze naturale utilizabile era de 1,433 milioane tone echivalent petrol (tep), din care 1,258 milioane tep a reprezentat producția internă, iar 175.300 tep, cantitatea importată. Per total după două luni din 2023, resursele, adică producția și importurile, însumau cu 240.000 tep mai puțin decât anul trecut, adică o scădere de 14,4%.

Conform cifrelor agregate, importurile au scăzut cu 64,9% (-324.500 tep) faţă de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția a crescut cu 84.000 tep, respectiv 7,2%.

În ceea ce privește resursele de energie electrică, România este și luni exportator net, ca și în prima zi de Paște, pe fondul reducerii consumului, dar și a creșterii producției din resurse hidro și eoliene.

La creșterea producției de gaze naturale au contribuit și concesionarii perimetrului de mică adâncime din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BGOG), care au demarat în a doua parte a anului trecut extracția de gaze. O decizie finală privind investiția în valorificarea gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep – concesionat de OMV Petrom și Romgaz, este așteptată până la finalul lunii iunie.

Un fel de confirmare neoficială a deciziei o reprezintă faptul că șeful Transgaz – compania care va construi o conductă pentru transportul gazelor naturale din România – a semnat, pe 16 martie, cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro.

Cei mai mari producători și importatori de gaze naturale

Cele mai recente date ale pieței publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) detaliază producția internă care a intrat în consum, defalcată pe producători, dar și importatori.

Primii doi producători (Romgaz şi OMV Petrom) acoperă 91,17% din producţia internă:

ANRE a detaliat și situația importului de gaze naturale consumat, defalcat pe furnizorii care cumpără direct de la furnizorii externi, la finalul anului trecut:

Efectele asupra inflației

Cel mai recent raport al Băncii Naționale a Românie asupra inflației, publicat în februarie 2023, detaliază evoluția prețurilor gazelor, în raport cu creșterea resurselor și a stocurilor, dar și estimări privind impactul asupra buzunarelor românilor – per ansamblu asupra inflației – pentru perioada următoare.

Tarifele pentru energie electrică și gaze naturale nu au înregistrat modificări notabile în ultimele trei luni ale anului (2022 – n.r.), acestea continuând să se afle sub incidența schemei de plafonare. Variații pozitive au consemnat doar prețurile suportate de gospodăriile cu un consum lunar de electricitate de peste 255 kWh care și-au reînnoit contractele de furnizare în acest trimestru – la prețuri superioare celor din urmă cu un an, chiar dacă pe piața en gros cotațiile s-au corectat puternic ulterior maximelor istorice atinse în luna august. În acest sens, dincolo de efectele produse de slăbirea cererii, un rol important l-a jucat nivelul adecvat al depozitelor de gaze din Europa, pe fondul diversificării surselor de aprovizionare, precum și al temperaturilor sensibil mai ridicate față de cele caracteristice sezonului rece”, potrivit BNR.

Astfel, confirm sursei citate, cotația TTF a încheiat anul la circa 75 euro/MWh (față de aproape 350 euro/MWh în a doua jumătate a lunii august), în timp ce prețul de tranzacționare al energiei electrice pe trei piețe europene de referință s-a situat în trimestrul IV la o medie de aproximativ 235 euro/MWh (jumătate din nivelul observat în intervalul anterior); cotațiile interne au urmat în bună măsură traiectoria celor europene, dat fiind gradul ridicat de deschidere și interconectare a piețelor.

„Cu toate că prețurile plătite de către toți consumatorii casnici, indiferent de consum, vor rămâne plafonate până în martie 2025 (conform celei mai recente forme a schemei de sprijin, aprobată în decembrie 2022), diminuarea cotațiilor produselor energetice poate reprezenta o supapă de slăbire a presiunilor inflaționiste resimțite și transmise în prețurile finale de agenții economici, sugerând o tendință de scădere a inflației în perioada următoare”, arăta raportul publicat în februarie.

Potrivit BNR, în cazul gazelor naturale tranzacționate pe piața europeană, ascensiunea din trimestrul III a fost urmată de un amplu declin, în condițiile în care Europa a asigurat un nivel adecvat al stocurilor de gaze naturale în perspectiva sezonului rece, iar toamna a fost caracterizată de temperaturi superioare celor înregistrate, de regulă, în acest anotimp.

„Totodată, consumul țărilor UE s-a redus sensibil, ceea ce s-a reflectat în diminuarea considerabilă a variației anuale a cotațiilor TTF de la peste 250% în trimestrul III la 14,6% în trimestrul IV. Cu toate acestea, condițiile de piață s-au menținut în continuare tensionate, astfel încât cotația TTF și-a reluat creșterea pe parcursul lunii noiembrie, traiectoria fiind întreruptă ulterior. Autoritățile europene au stabilit în decembrie un mecanism de plafonare pentru cotația gazelor naturale TTF la 180 euro/MWh, care intră în vigoare de la mijlocul lunii februarie 2023. Având în vedere noile reglementări ale autorităților din România, măsura nu are impact asupra situației din plan local”, potrivit băncii centrale.

Traiectoria dinamicii anuale a prețurilor producției industriale a fost imprimată de sectorul energetic, în cazul căruia ritmul de creștere a prețurilor a decelerat considerabil (-61,2 puncte procentuale, până la 91,3%), cu contribuția dominantă a ramurii de producție și furnizare a energiei electrice, termice și gazelor naturale (variație anuală în scădere de la 179,7% în trimestrul III la 111%).

„Urmând tendința externă, cotațiile spot pe piețele interne en gros ale energiei electrice și gazelor naturale au evoluat descendent, în contextul îmbunătățirii raportului cerere/ofertă. Pe de o parte, economia și-a redus consumul, nu doar datorită temperaturilor peste media sezonieră din această perioadă, ci și ca urmare a restrângerii producției în industriile energofage”, au explicat specialiștii BNR.

Mai mult, oferta a beneficiat de majorarea producției de electricitate din surse regenerabile, asociată condițiilor meteo mai favorabile, în timp ce incertitudinea cu privire la aprovizionarea adecvată cu gaze în perspectiva sezonului rece 2022-2023 s-a mai disipat, odată cu creșterea cantităților depozitate.

În cazul cotațiilor materiilor prime și ale bunurilor intermediare, în continuare sunt dominante riscurile cu potențial mai degrabă inflaționist, deși recent am asistat la o serie de evoluții extrem de favorabile pe aceste piețe. Pe segmentul bunurilor energetice, incertitudini importante decurg din eventuale dificultăți în refacerea stocurilor de gaze naturale pentru a asigura fără sincope consumul (casnic și industrial) din sezonul rece 2023-2024. Acestea ar putea fi amplificate de manifestarea unor temperaturi mult mai reduse față de cele înregistrate în actualul sezon”, estimau specialiștii în Raportului BNR asupra inflaţiei.