Mai mulți comercianți vor fi obligați să instaleze POS-uri pentru plata cu cardul, de la începutul anului viitor. Analist financiar: „România este campioană în Uniunea Europeană cu evaziunea la TVA”

Românii vor putea plăti cu cardul la mai mulți comercianți, după ce numărul operatorilor economici care vor fi obligați să monteze sisteme de plată prin POS va crește, începând din 1 ianuarie 2023, când intră în vigoare cele mai recente modificări legislative în domeniu, menite să pună o frână „plăților gri”.

Guvernul a decis, în iulie, reducerea de la 50.000 de euro la 10.0000 de euro a cifrei de afaceri a comercianților care trebuie să instaleze sisteme de plată cu cardul, din 1 ianuarie 2023, iar săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege de aprobare a ordonanței care prevedere ca obligativitatea să fie raportată la încasări în numerar, nu la cifra de afaceri, respectiv de la nivelul de 50.000 de lei. De asemenea, dacă există cerere, legea include posibilitatea acordării unui avans clienților, în numerar, la terminalele de plată, de cel mult 200 de lei, cu un comision de maximum 1% din valoarea aceastuia.

Din nevoia de a reduce evaziunea fiscală și a crește încasările la buget, autoritățile au decis ca nivelul minim de la care comercianții să fie obligați să conecteze POS-uri să scadă, de la 50.000 de euro cifră de afaceri la 10.000 de euro – așa cum era în forma inițială a legii, respectiv 50.000 de lei încasări în numerar, începând din 1 ianuarie. Conform legiuitorilor, peste 80.000 de operatori ar urma să fie vizați de modificarea legislativă.

EXTERNE Donald Trump AMENINȚĂ că va recâştiga controlul asupra Canalului Panama: „Această escrocherie va înceta imediat”

10:05

METEO Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de mâine, potrivit meteorologilor EASEWEATHER

10:00

Mai detaliat, pragul de 50.000 de euro a fost redus la 10.000 de euro în iulie, când Executivul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, care a fost amendată săptămâna trecută în Camera Deputaților.

„ANAF are acces la tranzacțiile realizate prin conturile bancare”

Analistul Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, a detalizat care este impactul estimat atât asupra românilor obișnuiți, dar și asupra comercianților și al încasărilor prognozate de stat, odată cu schimbarea pragului de la care devine obligatorie instalarea unui POS, de la 50.000 de euro cifră de afaceri la 10.000 de euro, ulterior 50.000 de lei încasări în numerar.

„În primul rând pentru clienți este un lucru bun, pentru că cei care vor să plătească cu cardul vor avea mai multe locuri în care vor putea plăti cu cardul, deci facilizează acestă plată în mai multe locuri. Probabil că vor fi mai mulți comercianți care vor trebui să își instaleze POS-uri”, a explicat Adrian Codirlașu, pentru Gândul.

Această măsură este așteptă să reducă evaziunea fiscală, implicit nivelul încasărilor la buget.

România este campioană la evaziunea la TVA în Uniunea Europeană și, practic, asta încearcă probabil autoritățile, cumva să scoată la lumină aceste tranzacții, pentru că ANAF are acces la tranzacțiile realizate prin conturile bancare și atunci poate mai bine supraveghea și compara, de exemplu, ce raportează o companie ca situații financiare versus încasări și poate avea mai multe indicii dacă se face cumva evaziune fiscală. Asta este inteționat, reducerea evaziunii fiscale și încasări mai mari la buget”, a detaliat vicepreședintele CFA România.

Impactul pe piața cardurilor

Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația

Numărul de carduri este așteptat să crească, după adoptarea acestei schimbări legislative, care este aplaudată de reprezentanții uneia din cele mai mari companii de tehnologie în industria globală de plăți, contactați de Gândul.

„De-a lungul anilor, am putut observa o evoluție constantă a plăților digitale, iar Legea nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a avut un aport semnificativ. Vom continua să încurajăm inițiativele care vizează creșterea nivelului de educație și incluziune financiară, punând la dispoziția expertiza, tehnologia, portofoliul de produse și rețeaua Mastercard”, a explicat, pentru Gândul, Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația.

Oficialul a precizat că Mastercard a fost întotdeaua un susținător al acestei legi, un proiect care și-a propus creșterea incluziunii financiare prin dezvoltarea infrastructurii de plăți digitale, în special în mediul rural și urban, în contextul diminuării rețelei de bancomate și a prezenței sucursalelor băncilor. Plăţile digitale au un aport ridicat la creşterea gradului de incluziune financiară şi contribuie în același timp la diminuarea economiei subterane, iar datele Comisiei Europene ne arată câtă nevoie este de reglementarea politicilor fiscale – în condițiile în care România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul pierderi fiscale, arată reprezentantul Mastercard.

Plata cu cardul contribuie la o economie mai sănătoasă. Plățile cu cardul pot fi urmărite ușor, sunt ținute în evidență și fiscalizate, ceea ce e un plus la nivelul societății, iar pentru utilizatori, reprezintă o metodă de plată simplă, rapidă și sigură. Pe de altă parte, plățile în numerar sunt direct corelate cu nivelul economiei gri, atât la nivel local, cât și european.

Consecința nivelului ridicat al economiei gri este faptul că Guvernul nu reușeste să colecteze taxele de care este nevoie pentru investiții în dezvoltare. Înregistrăm permanent deficite bugetare, iar Guvernul apelează la împrumuturi externe, ceea ce determină creșterea datoriei publice”, a precizat Bogdan Pătru.

Potrivit lui Bogdan Pătru, în toată această perioadă, Mastercard a încurajat dezvoltarea rețelei de POS-uri și a venit în sprijinul instituțiilor de plată prin subvenționarea parțială (până la 50%) a costului aferent achiziționării POS-urilor, acesta fiind suportat de instituțiile de plată, nu de comercianți. Potrivit datelor centralizate, în 2021, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, cei mai mulți dintre acești comercianți fiind în mediul urban. În mediul mic urban și mai ales rural, cei mai mulți nu au acces la infrastructură suficientă pentru a instala POS-uri.

„Dincolo de nivelul infrastructurii de plăți, această situație ține și de nivelul de cunoștințe privind utilizarea metodelor de plată electronice, dar și de evitarea transparentizării vânzărilor. Mulți comercianți invocă comisioanele aplicate pentru plățile cu cardul, dar nu iau în considerare costurile asociate manipulării numerarului, care sunt chiar mai mari. Conform unui studiu Boston Consulting Group, realizat la nivelul UE, costul mediu pentru plăți digitale este de 2,3%, în timp ce costul mediu pentru manipularea numerarului este de 3%”, a transmis reprezentantul companiei din industria de plăți.

El a făcut referire și la creștererea semnificativă numărul de oameni din mediul rural care dețin un card – prin inițiative precum acordarea pensiei pe card sau programele naționale de ajutor oferit sub formă de carduri sociale -, dar care nu au unde să le folosească din cauza lipsei POS-urilor și a infrastructurii.

Spre exemplu, dacă ne uităm la cardurile sociale acordate prin cele trei scheme naționale de sprijin derulate de Guvernul României, vorbim de aproximativ 3,1 milioane de români: 400,000 de bătrâni beneficiari ai Programului Mese Calde, 235,000 de copii incluși în Programul Sprijin Educațional, care are ca obiectiv prevenirea abandonului școlar de către copiii din medii defavorizate prin achiziția de materiale școlare și articole de vestimentație necesare frecventării școlii și grădiniței, și 2,5 milioane de români, aflați în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie, beneficiari ai Programului Sprijin pentru România”, a spus Bogdan Pătru.

Voucherele „Sprijin pentru România” – FOTO: gov.ro

O soluție care poate răspunde la dezvoltarea infrastructurii de plăți digitale o reprezintă sistemele POS mobil, pe scurt mPoS. Spre deosebire de casele de marcat convenționale, sistemele mobile de puncte de vânzare sunt în general portabile și permit conectarea cu ușurință a sistemului de plăți la o tabletă sau la un smartphone.

Bogdan Pătru estimează că cei peste 80.000 de comercianți, conform datelor prezentate în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vor intra sub incidența legii, iar tot reprezentanții ANAF vor fi responsabili de verificări privind implementarea legii și de aplicarea sancțiunilor în vigoare în cazul operatorilor economici care nu sunt în conformitate.

„În ceea ce privește impactul asupra numărului de carduri, este de așteptat ca numărul acestora să crească odată cu extinderea infrstructurii, urmând, totodată, trendul ascendent din ultimii ani. De exemplu, anul trecut, piața de carduri, incluzând tichetele de masă, a avut o creștere de peste 1 milion de carduri, creștere la care tichetele de masă au contribuit cu peste 30%. Dacă vorbim de unități, conform datelor BNR, numărul total de carduri emise în România era, la finalul anului 2021, de aproape 19,6 milioane de unități (19.598.274), din care aprox. 80% erau active (78,87%)”, a mai spus Bogdan Pătru.

De ce a fost modificat pragul

Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 prevedea, la articolul VII, că articolul 1 din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2003, cu modificările și completările ulterioare, alineatele (3) și (3^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

(3^1) Obligația de acceptare de către persoanele juridice prevăzute la alin. (3) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit pragul de 10.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului precedent.”

Nota de fundamentare a actului normativ face referire directă la lupta împotriva evaziunii fiscale. Potrivit inițiatorilor, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro:

• contribuie la creșterea bancarizării operațiunilor bănești, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata și al prestărilor de servicii, iar România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiţie a asigurării sustenabilităţii bugetului public,
• asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor bănești prin operațiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale,
• asigură posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizării acestui instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici, prin prezentul act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări servicii, au obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

”Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizați de prevederile sus-menționate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituțiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023”, se precizează în nota de fundamnetare.

De amintit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată prevede posibilitatea ca acei comercianți prevăzuți de lege pot oferi clienților serviciul de avans în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante și pot acorda avansuri în numera. Acestea afișează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum și informații privind costurile serviciului.

Avansul se evidențiază distinct pe chitanța emisă de terminalul de plată și nu poate depăși suma de 200 de lei. Tranzacțiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacțiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părți. Comercianții pot percepe de la titularul cardului un comision care nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat, conform actulului normativ.

Ce amendamente au avut deputații

Odată ajunsă în dezbaterea Parlamentului, după ce a fost adoptată de Senat, deputații din Comisia de buget au remarcat faptul că OG 16/2022 avea două tipuri de raportări, care sunt diferite din punct de vedere contabil, cifră de afaceri, respectiv încasări în numerar, și au adoptat un amendament prin care s-a stabilit pragul legal: „(3) Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice”.

„Întrucât terminologia utilizată în cuprinsul art. 1 alin. (3) și (3 indice 1)nu este unitară, fiind utilizați doi indicatori (încasări și, respectiv, cifră de afaceri), care din punct de vedere contabil au semnificație diferită, este necesară punerea în acord a acestora, în caz contrar prevederile legale în discuție putând să genereze dificultăți semnificative în aplicare. Pe cale de consecință, prin acest amendament, se propune utilizarea exclusivă a indicatorului „încasări” ținând cont și de faptul că, potrivit alin. (31), obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de plată ia naștere în trimestrul următor celui în care încasările, iar nu cifra de afaceri, au depășit pragul stabilit de legiuitor”, este argumentul susținut și adoptat în comisie.

„În plus, având în vedere scopul reglementării, respectiv, pe de o parte de a introduce o măsură în plus pentru asigurarea trasabilității fluxurilor bănești ca premisă majoră pentru combaterea evaziunii fiscale, iar pe de altă parte de a permite posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, să utilizeze acest instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici, se propune ca obligația să fie instituită în sarcina operatorilor economici prin raportare la încasările în numerar realizate de aceștia”, au decis deputații.

În susținerea acestei abordări, deputații au argumentat că, dintr-un număr total de circa 185.000 de operatori economici care au realizat în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022 încasări în cuantum mai mare de 50.000 lei, pe care le-au înregistrat cu aparatele de marcat electronice fiscale și le-au raportat la ANAF, conform obligațiilor legale, circa 45% au realizat încasări exclusiv în numerar.

„De asemenea, se propune utilizarea monedei naționale în stabilirea pragului în raport cu care se naște obligația de acceptare ca mijloc de plată a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, întrucât, în acest mod, se asigură un grad mai mare de predictibilitate, noul mecanism, eliminând dificultățile de calcul generate de variația cursului de schimb valutar”, conform deputaților.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat nu a fost depășit, operatorii desemnați de lege nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și al altor soluții moderne de acceptare.

Proiectul de lege pentru aprobarea OG 16/2022 (PL-x nr. 628/2022) a fost adoptat de Camera Deputaților, în 16 noiembrie, cu 157 de voturi ”pentru”, 91 ”contra”, 5 abțineri și 2 care nu au votat, astfel că a intrat în procedura de control de constutuționalitate și de promulgare.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele