Mai mulți parlamentari PSD au depus la Senat un proiect prin care vrea să oblige firmele să aloce sume pentru sponsorizări

Propunerea legislativă modifică și completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal al României.

Articolul 25, privind cheltuielile, alineatul (4), litera i) se modifică și completează astfel: „cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, sunt obligatorii pentru societățile comerciale care activează în România. Contribuabilii efectuează spnsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii reprezentând 30% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit”.

Totodată, la litera i) este introdus un pragraf prin care este creată posibilitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern care să stabilească ramurile sportive ce vor beneficia de „un procent din valoarea sponsorizărilor”.

Printre acestea, beneficiare vor fi și Asociațiile Sportive Școlare: „Un procent din valoarea sponsorizărilor acordate sportului, vor fi alocate sportului școlar, pentru activitatea Asociațiilor Sportive Școlare, înființate conform legislației în vigoare”.

Potrivit inițiativei legislative, introducerea obligativității de a efectua sponsorizări se aplică și microîntreprinderilor, care vor scădea sumele aferente dintr-un procent până la 30% din impozitul pe venit, conform modificărilor aduse alineatului (1-1) din articolul 56 al Codului Fiscal. De asemenea, acestea ar urma să aloce un procent din valoarea sponsorizărilor către sport iar din acesta un procent va fi alocat sportului școlar, pentru activitatea Asociațiilor Sportive Școlare.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit „se reportează în următorii șapte ani consecutivi”, potrivit proiectului, semnat de 31 de deputați PSD și doi deputați PNL

Inițiatorii susțin, în expunerea de motive că: „modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România”.

„Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5% actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială”, arată inițiatorii, în expunerea de motive.

Sursa citată mai arată că prin OUG 25/2018 au fost aduse modificări Codului Fiscal prin care sponsorizările acordate de microîntreprinderi sunt permise doar „pentru entitățile de pe lista Ministerului Muncii și Justiției Sociale care sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale”, ceea ce „pune structurile sportive într-un mare con de umbră”.

Parlamentarii mai propun stabilirea, prin Hotărâre de Guvern, de către Ministerul Tineretului și Sportului „conform planului de guvernare”, a unui număr de „15 ramuri sportive de interes național, care să beneficieze de următoarea facilitate: Structurile sportive care au CIS și activează în ramurile sportive de interes național stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federațiile sportive naționale cu activitate în ramura de sport, beneficiază de o sponsorizare în limita unui procent de 30% din impozitul pe profit (cheltuiala deductibilă pentru societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit) respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuiala deductibilă pentru microîntreprinderi)”.

Inițiatorii argumentează că microîntreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societățile comerciale active din România, cifra de afaceri fiind „una foarte mare”.

„Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microîntreprinderi nu numai că încalcă principiul egalității de șanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând și un precedent periculos”, notează deputații PSD și PNL.

Aleșii consideră că „în contextul actual economic, companiile multinaționale și societățile comercial (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero”.

„Sistemul legislativ nu a creat nicio pârghie de stimulare a sponsorizării iar sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri, este total nefuncțională și neatractivă. De asemenea, soluția ca microîntreprinderile să sponsorizeze doar entitățile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale, este una greșită”, conform sursei menționate.

Inițiatorii vor să transforme sponsorizărilor de la firme într-o „pârghie lucrativă pentru managerul sportiv” iar „efortul financiar al administrațiilor publice centrale și locale să fie transferate în timp pe umerii actanților privați din sportul românesc”.

Totodată, parlamentarii mai susțin că impactul bugetar negativ reprezintă „o problemă falsă”.

„Fondurile financiare alocate sponsorizării și care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub forma de taxe și contribuții percepute la valorile financiare ale CAS-urilor și CIM-urilor, sub forma de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziții de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale și alte servicii. Surpriza plăcută, va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB-ului”, argumentează inițiatorii.

Prin acestă inițiativă legislativă, deputații urmăresc: „dezvoltarea sportului școlar și universitar ca bază a piramidei sportului românesc; îmbunătățirea stării generale de sănătate a națiunii; crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociațiilor Sportive Școlare și Asociațiile Sportive Universitare; mărirea numărului de sportivi legitimați de la 200.000 la 4,5 milioane în maxim 4 ani (ținta/masa critică: 3,3 milioane elevi, 500.000 studenți, aproximativ 1,5 milioane de tineri cu vârsta între 18-35 ani); dezvoltarea industriei sportului (producție și comerț cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing și publicitate, ticketing, drepturi TV, altele); dezvoltarea mediului privat în sport și transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat”.

Proiectul de lege a fost înregistrat, în procedură de urgență, la Senat, prim for sesizat, decizională pe inițiativa legislativă fiind Camera Deputaților.