Bogdan Chirițoiu și-a exprimat și argumentat speranța, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că statul va putea să încaseze controversata taxă de solidaritate, după profiturile uriașe realizate anul trecut, când prețurile la energie – implicit inflația – au luat-o razna. Președintele Consiliul Concurenței subliniază că face declarațiile pe acest subiect în nume personal, dat fiind că instituția pe care o conduce nu are atribuții în această speță legată de fiscalitate.
Bogdan Chirițoiu consideră că OMV Petrom ar trebui să achite taxa de solidaritate pentru profiturile excepționale stabilită de statul român, prin preluarea în legislația națională a normelor europene, și speră ca Agenția Națională de Administrare Fiscală să găsească o modalitate să o încaseze, în contextul în care datele preliminare pe 2022 ale celei mai mari companii integrate de energie din sud-estul Europei arată că se încadrează sub plafonul de 75% din cifra de afaceri obținută în sectoarele definite de regulamentul de la nivel comunitar.
Întrebarea adresată președintelui Consiliului Concurenței la GÂNDUL EXCLUSIV vine după ce, pe 2 februarie, OMV Petrom, companie controlată de austrieci, dar din care deține aproape 21%, a anunțat rezultate-record pentru anul trecut și pe trimestrul al patrulea din 2022. Creșterea prețurilor din domeniul energiei din 2022 i-a adus celei mai importante companii integrate de petrol și gaze din România un profit net record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult decât cel obținut în anul precedent, de 2,86 miliarde de lei. În plus, oficialii companiei au reafirmat că, potrivit calculelor proprii, nu datorează taxa de solidaritate statului român.
Întrebat care este punctul său de vedere privind taxa de solidaritate, președintele Consiliului Concurenței și-a exprimat „opinia cetățeanului” Bogdan Chirițoiu.
„Nu am o calitate oficială în acest subiect”, a spus șeful instituției care a amendat compania acum mai bine de un deceniu, în 2012, pentru încălcarea Legii concurenței.
Aici vorbim de fiscalitate, care este la ANAF, nu e la noi. Am văzut în ultimele zile opinii în zona publică și care m-au surprins, la oameni reputați, care spuneau: Consiliul trebuie să se ocupe de profiturile multinaționalelor, să nu fie exportate în străinătate, Consiliul să nu lase să intre cereale ieftine din Ucraina. Necazul e că asta Consiliul nu poate să facă. Poate face destul de multe, dar nu poate face legi, fiscalitate nu poate Consiliul să facă, nici politică comercială nu poate să facă, nici măcar România nu poate să facă, numai Uniunea poate să o facă. Consiliul nu poate să oblige OMV Petrom să plătească o taxa de solidaritate”, a explicat Bogdan Chirițoiu.
Șeful Consiliului Concurenței a amintit de taxele pe care cel mai mare contribuabil la buget le plătește în ultimii ani.
„Profiturile au crescut foarte mult în ultimul an. De ce? Pentru că a crescut și prețul gazelor, și al petrolului, OMV Petrom le scoate cu aceleași costuri din pământ, că de aici vin profiturile, nu vin de la marja lor din benzinării. Situația din rafinării s-a îmbunătățit, dar nici de acolo nu vin, ci în special pentru că a crescut prețul petrolului scos din pământ, și gazul, în bună măsură din cauza războiului. Și de asta toate companiile petroliere care au resurse, sonde, au câștiguri foarte mari, vedem Shell, Exxon”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.
Acesta a fost contextul în care guvernele, în frunte cu Executivul comunitar, au început să caute variante pentru a taxa profiturile uriașe ale companiilor cu activități în cinci ramuri din energie, care au depășit semnificativ media ultimilor ani.
Ce fac guvernele? Zic: Domnule, profitul ăsta nu este, totuși, un profit pe care tu l-ai muncit, nu ai făcut tu ceva excepțional în anul ăsta, nu ai devenit mai eficient, e un profit conjunctural. Și atunci, hai să împărțim un pic norocul ăsta care ți-a venit ție, hai împarte-l cu statul, pentru că pentru tine e un noroc creșterea prețurilor la gaze, la combustibil, dar pentru mine, stat, nu este niciun noroc, eu trebuie să subvenționez o droaie de industrii, să protejez o droaie de consumatori, îmi trebuie bani”, a explicat șeful Consiliul Concurenței.
„Sper că ANAF va reuși să încaseze această taxă de solidaritate de la Petrom”, a conchis Bogdan Chirițoiu, amintind că responsabilii pe fiscalitate sunt în discuții cu oficialii Comisiei Europene cu privire la modul de aplicare a normativului european.
„Nu pot decât să spun că, în principiu, asta este logica, de aceea avem regulamentul, pentru că acele companii care au beneficiat de o conjunctură economică, nu au făcut nimic ilegal, dar sunt beneficiarele unei conjuncturi favorabile pentru ele și defavorabile pentru stat, trebuie să împartă cumva profitul ăsta nemuncit, asta este logica.
Și Petrom ar trebui să fie… , da, compania beneficiază de un profit foarte mare, care nu are legătură directă cu performanța lor, nu e ilegal, nu a zic nimeni că au făcut ceva incorect”, subliniat Bogdan Chirițoiu.
Contribuția de solidaritate pentru anul fiscal 2022 a fost impusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186, publicată în 29 decembrie 2022, după ce autoritățile române au transpus regulamentul dedicat decis la nivel european.
„În baza rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022 ale OMV Petrom și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, se așteaptă ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, a transmis OMV Petrom.
Cumulat, segmentele Explorare și Producție, plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale, și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022.
Totuși, compania a apreciat că pot apărea noi modificări în regimul fiscal aplicabil.
„Regulamentul UE 2022/1854 a introdus o contribuție de solidaritate, care a fost transpusă în legislația locală a statelor membre până la sfârșitul anului 2022, și este aplicabilă pentru 2022 și/sau 2023. Reprezintă o contribuție care se aplică profiturilor suplimentare ale societăților care operează în sectoarele petrolului, gazelor naturale, mineritului și rafinării și se calculează pe baza profiturilor fiscale obținute de aceste societăți, determinate în conformitate cu normele fiscale naționale, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor fiscale obținute în perioada 2018 – 2021. România a transpus acest regulament prin OUG 186/2022, aprobată și publicată în decembrie 2022. Această ordonanță urmează să fie supusă procesului de aprobare în Parlament, ca atare poate fi obiectul unor modificări. De asemenea, intervenții noi pe partea de reglementare și fiscalitate pot avea un impact asupra rezultatelor financiare ale OMV Petrom”, a transmis Grupul, în raportul publicat pe 2 februarie.
Din nota de fundamentare a OUG 186/2022 se poate vedea cât estimase statul că va încasa prin această nouă taxă, estimare din care reiese că luase în calcul și o sumă considerabilă de la OMV Petrom, care este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.
Mai concret, Guvernul estimase că, din această suprataxă, bugetul de stat ar putea câștiga aproximativ un miliard de euro în acest an.
„Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, conform notei de fundamentare a OUG 186/2022.
De precizat că a doua mare companie din energie din țară vizată de regulamentul european, Romgaz, a estimat că va plăti 906,1 milioane de lei „contribuția de solidaritate”, conform Referatul privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, dat publicității la câteva zile după anunțul OMV Petrom.
Urmărește interviul integral:
CITEȘTE ȘI: