Mâncatul din SUPERMARKET și DIN SACOȘĂ falimentează restaurantele și terasele. Ce spun specialiștii despre cel mai recent TREND de pe litoral
„În anii trecuți, în perioada estivală, achiziția unei vacanțe pe litoral devenise un atribut specific persoanelor cu un anumit nivel financiar, în condițiile în care prețurile mari la cazare îi determinau pe mulți români să aleagă destinațiile externe, precum Bulgaria și Turcia, semnificativ mai ieftine. Voucherele de vacanță, emise într-un număr mare în acest an, au inundat piața hotelieră, astfel că multe dintre spațiile de cazare au fost ocupate prin intermediul acestora. Din discuțiile purtate cu oamenii de afaceri de pe litoral, a reieșit faptul că dincolo de efectele pozitive, voucherele de vacanță au distorsionat climatul de business din sectorul Horeca”, a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit managerilor teraselor și restaurantelor de la malul mării, în condițiile în care voucherele asigură gratuit cazare și în unele cazuri și masă, există un număr tot mai mare de turiști care se limitează la acest tip de serviciu sau mizează pe consumul de alimente sau băutură din supermarketuri.
„Efectele se văd în rezultatele restaurantelor, teraselor, pub-urilor și cluburilor de pe litoral. Deși există un public potențial, încasările lor nu urmează tendința pozitivă din sectorul hotelier”, precizează Negrescu.
„Oamenii de afaceri explică astfel și apariția pe litoral a tot mai multor unități de alimentație care oferă servicii în care PREȚUL este principalul argument. Tonetele, fast-food-urile și construcțiile improvizate au ajuns să facă o concurență extrem de puternică celor care au investit în dezvoltarea unor restaurante, terase, pub-uri etc. în care calitatea serviciilor și ambianța oferită (amenajări, program artistic etc.) se află în prim-plan”, precizează sursa citată.
Mulți investitori se gândesc să pună lacăte pe afecerile în care au investit, din cauza lipsei clienților, dar și a unor reguli de urbanism în comerțul stradal, potrivit consultantului.
„Au dispărut cinematografele și teatrele de vară, restaurantele și terasele sunt și ele pe cale de dispariție, iar mulți dintre investitorii de pe litoral se gândesc să se retragă. Considerăm că este nevoie de găsirea rapidă a unor soluții pentru a stimula investițiile de calitate pe litoral. Este nevoie de reguli foarte clare de urbanism, mai ales în comerțul stradal, de asigurarea unui climat investițional atractiv”, a adăugat Adrian Negrescu.
O analiză Frames arată – pe de altă parte – că sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor (Horeca), luat în ansamblu, anunță pentru 2018 rezultate în creștere, peste 15 miliarde de lei, impulsionat de voucherele de vacanță.
„Voucherele de vacanță au stimulat semnificativ piața turismului românesc. În aceste zile, mare parte din hotelieri raportează sold-out, mulți înregistrând rezervări de până la 60-80% inclusiv pentru luna septembrie”, reiese din raport.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism a anunțat, recent, că între ianuarie și iunie 2018 au fost emise aproximativ 14 milioane de vouchere pe hârtie și în format electronic, care valorează aproximativ 148 de milioane de euro, această sumă fiind de cinci ori mai mare față de cea din 2017.
Un român, în anul 2016, cheltuia în medie 124 de euro pe o vacanță (cel puțin o noapte de cazare), față de un polonez care consumă 191 de euro, iar de patru ori mai puțin decât un german și de șase ori mai puțin decât un austriac, arată datele de la Eurostat. Cel mai puțin cheltuie letonii, doar 107 euro. Locul întâi în clasament este ocupat de Luxemburg, unde un cetățean lasă în medie 767 de euro în vacanță, ocupantele următoarelor locuri în clasament fiind Malta cu 645 de euro și Austria cu 606 euro, arată datele de la Eurostat. Cheltuiala medie la nivel de UE a fost de 336 euro pentru o vacanță în 2016, arată aceeași sursă.
Foto: Hepta