Marea Britanie, pe urmele României. Banca centrală a decis introducerea bancnotelor din polimer

Banca Angliei a decis să renunțe la bancnotele de hârtie în favoarea bancnotelor din polimer, suport pe care România îl folosește încă de la finele anilor ’90 (bancnota de 2.000 de lei, cu eclipsa de soare) și care a reprezentat o „revoluție” atât pentru Banca Națională a României (BNR) cât și pentru Imprimeria BNR, după cum a explicat guvernatorul Mugur Isărescu, într-un discurs din 2011.

„Decizia de adoptare a suportului de polimer a fost motivată, pe lângă durata lui mai lungă de viață, de faptul că bancnotele tipărite astfel sunt mult mai dificil de falsificat”, a precizat Isărescu, în cadrul unui simpozion despre istoria bancnotei românești.

Prima bancnotă de polimer pusă în circulație în România

Noile bancnote emise de banca centrală din Marea Britanie ar urma să fie puse în circulație peste trei ani. Primele bancnote tipărite pe noul suport vor fi cele de cinci și de 10 lire sterline.

Noile bancnote vor avea un aspect similar celor tipărite pe hârtie de bumbac, păstrând portretul reginei și cel al unui personaj istoric.

În 2016 vor fi puse în circulație bancnotele de cinci lire, pe care se va imprima portretul lui Winston Churchill. Un an mai târziu vor apărea și cele de 10 lire, cu portretul lui Jane Austen.

Isărescu: Falsurile de bancnote românești, foarte rare și realmente grosolane

John Sheridan, directorul diviziei de depistare a bancnotelor contrafăcute din Marea Britanie, a salutat inițiativa Băncii Marii Britanii, precizând că deși nicio bancnotă nu este imposibil de contrafăcut, suportul de polimer va îngreuna munca falsificatorilor.

„Salutăm decizia introducerii bancnotelor de polimer care reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de tehnologia prin care sunt făcute cele pe bază de bumbac”, a precizat Sheridan.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat la rândul său că falsificarea bancnotelor românești este dificilă, ceea ce face mai ușoară depistarea falsurilor.

„Falsurile de bancnote românesti au devenit foarte rare si realmente grosolane, usor de identificat pentru oricine. Astfel, am înregistrat în 2010 3,6 falsuri la 1 milion de bancnote în circulatie, iar în 2011 3,9 falsuri la 1 milion de bancnote în circulatie, ponderi sensibil mai mici decât, de exemplu, în cazul zonei Euro, unde incidenta a fost în 2010 de 63 de falsuri la 1 milion de bancnote”, a explicat Isărescu.

Decizia Băncii Angliei vine după trei ani de cercetări în care au fost analizate toate suporturile pe care s-ar putea tipării banii. Doar 20 de state folosesc la nivel mondial bancnotele din polimer.

Suportul permite introducerea unor elemente suplimentare de securitate, precum „fereastra” pe care pot fi tipărite anumite benzi sau imagini.

Totodată, suportul face ca „durata de viață” a bancnotei să fie mai mare.