Marea miză a alegerilor locale. Cât valorează un vot la București și la Botoșani

3.365 este un alt număr pe care e important să îl rețineți: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcție de regiune; un vot în București valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomița doar 2.800 de lei.

Miza alegerilor locale din iunie este, așadar, uriașă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administrați astfel încât rezultatele să nu se lase așteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

Am încercat să deslușim ce s-a întâmplat cu banii orașelor, comunelor și satelor din România în ultimii patru ani și să aflăm unde ar trebui investiți aceștia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local și care sunt șansele să rezolvăm o parte dintre ele.

Veți citi, în paginile următoare, despre coșuri de gunoi de 2.800 de lei și crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem același număr de kilometri asfaltați și de drumuri de țară. Cel mai important, însă, veți citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor și orașelor din România.

Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?”. Și tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opțiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi” nu pare să se fi materializat nici în 2016.

Alternanța dintre stânga și dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorința de a înlătura un partid de la putere. Deși stânga a câștigat toate alegerile locale din 1992 și până astăzi, au existat momente în care opoziția s-a apropiat destul de mult de câștigarea majorității primăriilor; în 1996, 2004 și 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câștigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obținut la fiecare ciclu electoral între 100 și 150 de mandate de primari.

A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clișeu; situația de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reședințe de județ aflați în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile județene, acolo situația stă și mai rău: aproape două treimi dintre președinții CJ sunt condamnați sau anchetați pentru diverse fapte.

Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boțeșteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog și pe fondul acțiunilor anti-corupție. „Nu cred că oamenii sunt mai interesați de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaționa perfect. Dar alegerile generale sunt mai ușor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii și principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noștri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toți sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanții din mediul urban sunt interesați și de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolați încât să nu respirăm același aer, să nu ne vizităm unii pe alții sau să nu avem cunoștințe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale și ca un barometru pentru cele generale”.

Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie și vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleși într-un singur tur și șefi de consilii județene aleși indirect, prin votul consilierilor județeni. Modificări au fost aduse și în privința sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să își exprime opțiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secțiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secție și dacă și-a mai exercitat dreptul la vot la același scrutin.

Citește în continuare în bm.