Marea „victorie” a Guvernului Ponta în 2014: 0,4% din PIB în plus la venituri. Cum au fost cheltuiți banii anul trecut

Bugetul pe 2014 s-a închis cu un deficit de 1,85% din PIB, diferența dintre veniturile colectate de stat și cheltuielile aparatului administrativ fiind de 12,49 miliarde de lei, echivalentul a 2,8 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,4446 lei/euro, reiese din execuția bugetară publicată joi de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Deficitul a fost sub cel asumat de către Guvern în cadrului acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE) și Banca Mondială (BM), de 2,2% din PIB.

Veniturile au însumat 199,7 miliarde de lei (44,9 miliarde de euro), cu 17,1 miliarde de lei, respectiv 3,8 miliarde de euro, mai puțin decât estima executivul în raportul de buget pe 2014. Astfel, veniturile bugetare s-au ridicat la 31,7% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2013, însă cu 1,2 puncte procentuale mai puțin decât suma bugetată la începutul anului, de 32,9% din PIB.

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

Ponderea veniturilor bugetare în PIB este indicatorul care exprimă atât capacitatea administrativă a statului de a colecta taxele și impozitele, cât și nivelul general al fiscalității. În Uniunea Europeană, media este de 44% din PIB, conform biroului de statistică al UE, Eurostat. Pe de altă parte, Guvernul a operat în 2014 trei rectificări bugetare, în urma cărora estimările privind veniturile pe anul trecut au fost reduse.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (bugetul de stat plus bugetul administrațiilor publice locale) au fost de 226,3 miliarde de lei (50,9 miliarde de euro), cu 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro) mai mici decât cele aprobate în Legea bugetului. Astfel, cheltuielile au reprezentat 33,6% din PIB, în scădere față de 2013 când au fost de 33,8% din PIB și cu 1,5 puncte procentuale mai mici decât sumele anticipate de executiv la începutul anului trecut.

Venituri mai mici din TVA

Veniturile din TVA, a doua cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului general consolidat, după contribuțiile la asigurări, au scăzut cu 1,8% față de 2013. Astfel, anul trecut, Guvernul a încasat din taxa pe valoare adăugată suma de 50,8 miliarde de lei, echivalentul a 11,4 miliarde de euro, față de 51,8 miliarde de lei (11,6 miliarde de euro) în 2013. Astfel, veniturile din TVA au fost de 7,5% din PIB în 2014, față de 8,1% din PIB în 2013.

Executivul motivează această reducere printr-o mai bună politică de rambursare a TVA-ului.

„Veniturile din TVA au scăzut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 1,8%, în condițiile în care încasările din TVA au crescut cu 3,6%, iar rambursările de taxă au fost cu 19,7% mai mari”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat.

Încasările din accize au crescut cu 14,2% față de 2013, la 24 de miliarde de lei, avansând de la 3,3% din PIB în urmă cu doi ani la 3,6% din PIB anul trecut.

Mai mulți bani de la UE

Guvernul a încasat în 2014 cu 1,9 miliarde de lei în plus pentru finanțarea proiectelor din fonduri europene. Suma a fost de 11 miliarde de lei, față de 9,1 miliarde de lei în 2013, o creștere de 21%. La finele anului, gradul de absorbție al fondurilor europene a fost de 44,8%, potrivit datelor ministerului de resort, respectiv 8,625 miliarde de euro.

Veniturile din impozite și taxe pe proprietate au înregistrat de asemenea un avans considerabil, de 40,5%, de la 4,4 miliarde de lei în 2013 la 6,1 miliarde de lei în 2014, în special pe fondul introducerii așa-numitei „taxe pe stâlp”.

Contribuțiile de asigurări s-au situat la un nivel similar în PIB cu cel din 2013, de 8,5%, acestea însumând 57,6 miliarde de lei (12,9 miliarde de euro). Nominal, creșterea a fost de 5,9%.

„Gaură” de 2,8 miliarde de euro la bugetul de pensii

Creșterea contribuțiilor de asigurări poate fi explicată prin majorarea salariului minim brut pe economie la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 și la 900 lei de la 1 iulie 2014, care a acoperit o parte din reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator.

Bugetul asigurărilor sociale, respectiv bugetul pensiilor de stat a încheiat anul pe minus. Mai exact, contribuțiile celor 4,43 de milioane de angajați, precum și cele virate de angajatorii acestora au însumat 38,7 miliarde de lei, în timp ce pensiile celor circa 4,68 de milioane de pensionari au „costat” statul 51,5 miliarde de lei în 2014. Astfel, deficitul de la bugetul de pensii a fost anul trecut de 12,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 2,8 miliarde de euro.

Pe de altă parte, efectele majorării salariului minim se regăsesc și la capitolul cheltuieli de personal, care au crescut la 7,5% din PIB (față de 7,2% în 2013), respectiv la 50,2 miliarde de lei (11,2 miliarde de euro).

Investițiile statului au scăzut

Singurele economii făcute de executiv în 2014 au fost la dobânzi și la cheltuieli de capital. Dacă primele se justifică prin costurile scăzute la care România se împrumută în ultima perioadă, al doilea capitol denotă o scădere a investițiilor din bani publici.

Cheltuielile de capital au scăzut anul trecut cu 4,6%, de la 17,9 miliarde de lei în 2013 la 17,1 miliarde de lei. Acestea au înregistrat o creștere considerabilă în decembrie, de circa 5 miliarde de lei, după ce în noiembrie însumau doar 12,1 miliarde de lei, cu 13,9% mai puțin decât în 2013.

Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă au scăzut cu 35%, la 591,7 milioane de lei, în timp ce proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut modest, cu 3,2%, la 14,6 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut în 2014 cu 2,7% la 39,5 miliarde de lei, iar subvențiile cu 18,2%, la 6 miliarde de lei.