Marele risc al anului 2016. Isărescu: „Va fi un an tumultuos”

„Balanța riscurilor este echilibrată în ceea ce privește coordonatele mediului extern. Cu această apreciere nu negăm incertitudinile, credem că anul 2016 se anunță un an tumultuos și nu negăm acest lucru. Observăm că multe dintre valuri sunt departe de România și mai observăm că economia românească, piețele, de exemplu piața valutară, pot să lucreze cu aceste valuri. Sentimentul meu este că piața valutară s-a adâncit, nu mai este așa de emoțională”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

El a punctat că piața monetară a trecut peste momente de exces de lichiditate, datorită acumulării cheltuielilor bugetare în ultimele două luni ale anului trecut, cu un excedent de lichiditate masivă în ianuarie, iar piața a funcționat și s-a echilibrat singură.

„În anumite momente a trebuit să intervenim și noi, e adevărat, dar nu pot să nu remarc o maturitate a acestor piețe, este un lucru extrem de important, de salutat și de continuat. Ar fi culmea ca, după atâția ani când piețele acestea funcționează și își dau temperatura economiei, acum să ne apucăm să nu avem încredere în mecanismele de piață și eventual să le mai și stricăm cu niscai inițiative legislative. Din acest motiv, nu negăm când spunem că coordonatele mediului extern au un impact echilibrat în balanța riscurilor, pentru că piețele pot să acționeze ca niște stocuri tampon, dacă au adâncime, dacă există încredere și dacă e un profesionism în piețe”, a adăugat Isărescu.

Coordonatele mediului extern vizează perspectivele de evoluție a zonei euro și a principalelor economii emergente, cu precădere China, precum și volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, dar și al problemelor privind sustenabilitatea datoriei suverane a statului grec.

Incertitudinile privind mixul de politici macroeconomice interne se referă la conduita politicii fiscale, în contextul incertitudinilor referitoare la impactul pe care măsurile de relaxare fiscală anunțate l-ar putea avea asupra echilibrelor macroeconomice, la politica veniturilor, prin prisma impactului pe care majorările salariale recent implementate, cele deja anunțate pentru 2016, precum și posibilele creșteri suplimentare l-ar putea avea asupra configurației viitoare a parametrilor fiscali și asupra dinamicii costurilor unitare cu forță de muncă. Totodată, acestea se referă și la perspectivele atragerii de fonduri europene.

„În schimb, pe plan intern, incertitudinile așa cum le vedem în prezent tind să împingă traiectoria inflației în sus, pentru că s-a aprobat un buget la limita de 3% (privind deficitul – n.r.), se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pentru majorarea cheltuielilor bugetare. Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit. Nici nu cred că trebuie să ne punem problema de stăvilit, ci să o temperăm, să vedem cât poate economia să ducă”, a menționat guvernatorul.

Prețurile materiilor prime pe piețele internaționale (produse energetice) pot împinge inflația în jos pe termen scurt, iar balanța riscurilor din perspectiva dinamicii prețurilor administrate (evaluări condiționate de posibile reconfigurări ale informațiilor provenite de la autoritățile interne de profil) este echilibrată.

„Însă sunt factori care pot să dea peste cap, dar nu în sensul accelerării inflației, în sensul invers, de exemplu intrări de capitaluri. Chiar nu vreau să visez că România ajunge o zonă de protecție pentru capitaluri, dar uitați ce s-a întâmplat ieri (luni – n.r.), s-au făcut tranzacții importante. O asemenea eventualitate trebuie s-o luăm în calcul”, a explicat Isărescu.

El a arătat că banca centrală ar putea, de exemplu, să amâne o decizie, dacă consideră că nu a venit momentul să îngusteze ecartul între dobânzile din piață comparativ cu rata de politică monetară, pentru că ar putea să stimuleze prin majorarea ratei de depozit, în prezent de 0,25%, intrările de capital și să împingă leul spre o traiectorie nesustenabilă, „cu toate că ar face o plăcere pe termen scurt pentru imaginea băncii, pentru că s-ar îmbunătăți situația celor cu credite în valută, eventual și a celor cu credite în franci elvețieni, să vedem francul elvețian cum pică sub 4 lei”.

„Deci nu urmărim aceste lucruri, avem o privire pe termen mediu, stabilitatea prețurilor încercăm s-o asigurăm pe termen mediu. În funcție de situație, vom lua măsurile adecvate”, a conchis Isărescu.