Unul dintre elementele esențiale pentru însănătoșirea economică a României, în viziunea organizațiilor membre ale Coaliției pentru Dezvoltare a României (CDR), este menținerea cotei unice de impozitare, considerată ca fiind un pilon al stabilității economiei naționale. În documentul transmis ieri partidelor politice, cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, sunt menționate alte opt priorități, obligatoriu de avut în vedere după alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Mediul de afaceri din România are nevoie stabilitate și predictibilitate, de un cadrul fiscal și legislativ coerent și clar, dar și de modernizarea și digitalizarea ANAF sau consolidarea facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare, se arată în documentul transmis de CDR.
Cota unică de impozitare reprezintă, în opinia membrilor coaliției, unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat ,care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești”.
Solicitarea mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care va fi aceea, este menținerea cotei unice, pe fondul apariției în spațiul public al unor opinii conform cărora ar fi mai potrivit un sistem de impozitare în tranșe.
„După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.
În ceea ce privește pachetele de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Susținerea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei ar trebui să fie pe primul plan, urmând remedierea consecințelor crizei pe pieța forței de muncă. Nu în ultimul rând, asigurarea capitalului de lucru pentru companii, nu doar pentru pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic, dar și pentru investiții, este o altă prioritate, se arată în documentul CDR.
Coaliția susține încurajarea proiectelor realizate în parteneriat public-privat, mai ales în sectoarele-cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și economia verde de mâine a României.
Pe de altă parte, România va trebui să negocieze cu UE un procent mai mare din PIB alocat dezvoltării economice, ceea ce ar avea ca rezultat investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private. Astfel, CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități) și înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României – pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică.
Înainte de toate, însă, reprezentanții mediului de afaceri din România consideră că este absolut necesară creșterea calității dialoguluiîntre cetățeni și a dministrație, dar și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să diminueze cât mai mult interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație.
„Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.
Reforma administrației centrale și locale, rezolvarea blocajelor din infrastructura de transport, sprijinirea pieței muncii și reforma educației sunt celelalte capitole considerate esențiale pentru redresarea economică în contextul prelungirii crizei generate de pandemia de COVID-19.
Ludovic Orban a declarat recent că susține cota de impozitare și pentru anul 2021, iar în programul de guvernare al liberalilor, prezentat înaintea alegerilor din 6 decembrie a.c., se precizează că PNL nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. „România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, PNL nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice”, se arată în programul de guvernare al PNL.
Și PSD a inclus în programul de guvernare, la capitolul Economie și fiscalitate, creșterea colectării și reducerea evaziunii, cu menținerea taxelor actuale pentru companii.
Documentul cu lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică:
Priorități-CDR-TFs_Noiembrie-2020 by Gandul.info on Scribd