Mersul cu nașul ne costă 30 de milioane de euro, însă pierderile totale ale CFR Călători sunt DE CINCI ORI MAI MARI. Cât de gravă este situația financiară a CFR-urilor
În mai puțin de două luni, estimările privind numărul de călători care aleg să meargă cu „nașul”, dar și prejudiciul adus astfel CFR Călători s-au triplat, reiese din declarațiile făcute joi de reprezentanții companiei de stat, după ce peste 80 de controlori, șefi de tren și revizori au primit mandat de ridicare, fiind acuzați de corupție.
Dacă la finele lunii august, circa 15% dintre călători circulau fără bilet, ceea ce aducea pierderi anuale de circa 10 milioane de euro, după cum a precizat într-un interviu acordat gândul directorul general CFR Călători, Ștefan Roșeanu, cifra înaintată joi de reprezentatul transportatorului de stat a fost de peste 30 de milioane de euro. De asemenea, tot joi, CFR a declarat că 30% dintre clienți aleg să meargă cu „nașul”.
Asta în condițiile în care numărul de călători a scăzut semnificativ în ultimii ani, iar compania a mers mulți ani pe pierdere, înregistrând un profit modest în 2011. Din datele comunicate de CFR Călători pentru gândul reiese că, în ultimii cinci ani, numărul de călători a scăzut cu 37,6%, de la 85 de milioane în 2007, la 53,4 milioane anul trecut. Trendul descendent pare a se menține și anul acesta, în condițiile în care compania a avut în primele cinci luni puțin peste 20 de milioane de clienți.
FILMUL COMPLET cu iz de BD al operațiunii „NAȘUL”. Anchetator sub acoperire către controlorul prins cu șpagă: „Ce avem noi aici?!”
Datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP) arată că CFR Călători a încheiat anul 2011 cu datorii de peste 1,6 miliarde de lei, rezultatele sale financiare fiind la unison cu cele ale companiilor CFR SA și CFR Marfă, cele mai mari companii de stat care administrează și exploatează rețeaua feroviară din România.
Cum au evoluat rezultatele financiare ale CFR în ultimii 14 ani
În perioada 1999-2011, CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA au avut pierderi totale de peste 7,6 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB-ul de anul acesta. Cele mai slabe rezultate financiare le-a înregistrat CFR SA, care a avut pierderi de peste 5,7 miliarde de lei, de cinci ori mai mari decât pierderile CFR Marfă, care s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro. În cazul CFR Călători, pierderile au fost de peste 700 de milioane de lei.
Cu toate că au pornit la drum „curate”, fiind înființate prin dizolvarea gigantului de stat SNCFR (Societatea Națională a Căilor Ferate Române) și lăsarea datoriilor „într-o cutie poștală care să fie SNCFR”, după cum a explicat Traian Băsescu, ministru al Transporturilor la acea vreme, CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA au mers „pe roșu”, acumulând datorii și pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro.
Pentru a le scăpa de faliment, soluțiile guvernanților, indiferent de culoarea lor politică, au vizat anularea datoriilor, companiile fiind iertate pentru că „au menținut tarife reduse pentru asigurarea protecției sociale a consumatorii finali”, după cum a explicat Călin Popescu Tăriceanu în perioada când ocupa funcția de premier.
O analizată realizată recent de gândul arată că, în ultimii 14 ani, statul le-a iertat celor trei companii datorii de peste 5,7 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,3 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro. Suma ar fi suficientă pentru a construi peste 280 de kilometri de autostradă, dacă luăm în calcul un tarif mediu de 4,5 milioane de euro pe kilometru.
Situația financiară a CFR Călători și CFR Marfă
Sursă: MFP
Totodată, CFR-urile se află și în topul datorinicilor la stat. Astfel, la sfârșitul lunii iunie, CFR SA și CFR Marfă înregistrau datorii de peste un miliard de euro la bugetele statului. Mai exact, CFR SA ocupa poziția a doua în top 10, cu datorii de peste 835,5 milioane de euro, iar CFR Marfă se afla pe locul patru, cu obligații restante în valoare de 179,1 milioane de euro, potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Sursă date: ANAF, la data de 30 iunie 2012
CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI. Printre angajamentele pe care și le-a asumat guvernul în cadrul acordului preventiv de tip stand-by se numără privatizarea CFR Marfă și introducerea managementului privat la CFR Călători.
Procedura de vânzare a CFR Marfă, „o prioritate în acest an pentru Ministerului Transporturilor”, după cum a subliniat Guvernul în cea mai recentă scrisoare de intenție transmisă FMI, în luna august, s-a împotmolit după ce strategia de privatizare prezentată de minister la ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a primit avizul necesar de la Consiliu.
În ceea ce privește managementul privat, Ministerul Transporturilor a anunțat marți că pentru cele 54 de posturi de directori și membri în consiliile de administrație ale celor 10 companii pentru care se recruteză specialiști din mediul privat, head-hunterii au selectat 319 candidați.
În total, peste 8.000 de persoane s-au arătat interesate de ocuparea posturilor scoase la concurs, însă pe lista scurtă au ajuns doar 319 candidați, majoritatea români.