Mesajul Guvernului către oficialii FMI privind privatizarea Oltchim. Ce se întâmplă dacă privatizarea combinatului eșuează. Ce bănci au de recuperat bani de la Oltchim

Publicat: 26 09. 2012, 14:27

Actualizat: 30 07. 2014, 01:20

Autoritățile au transmis deja Fondului Monetar Internațional (FMI) date privind adjudecarea licitației pentru Oltchim, considerând că și-au respectat angajamentul asumat în fața FMI, iar astfel combinatul „scapă” de punerea lacătului pe ușă.

„Am transmis (FMI) documente și informații suficiente pentru a documenta îndeplinirea acestui angajament asumat de România în această privință”, au precizat pentru gândul oficiali al OPSPI.

Guvernul s-a angajat la FMI ca, pe 17 septembrie, să transmită Fondului un document din care să rezulte că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru combinatul din Râmnicu Vâlcea, potrivit memorandumului Oltchim.

Citește și Guvernul va sesiza DNA în cazul persoanelor vinovate de creșterea datoriilor la Oltchim

De menționat că, în cazul în care privatizarea nu reușește, Oltchim ar urma să fie plasat în lichidare voluntară, potrivit angajamentelor asumate de România. Pe scurt, lichidarea voluntară ar presupune „punerea lacătului pe ușă” și eventual acordarea unor sume compensatorii salariaților disponibilizați, după cum ne-au explicat surse din Ministerul Economiei.

Marți, însă, premierul Victor Ponta a declarat că FMI nu a obligat Guvernul să desemneze un câștigător la licitația pentru privatizarea Oltchim, ci doar ca autoritățile române să organizeze procedura de vânzare a acțiunilor statului.

El a precizat că, în cazul în care Dan Diaconescu, câștigătorul licitației pentru Oltchim, nu va face plata acțiunilor până la 1 octombrie, la Oltchim ar urma să fie numit un administrator special, iar statul să acorde o sumă pentru a asigura repornirea activității combinatului și reluarea procesului de privatizare anul viitor.

Citește și Dan Diaconescu la OLTCHIM: o privatizare ratată. Când își vor relua activitatea angajații de la Oltchim și care este planul B al lui Victor Ponta

Comisia Europeană amenință cu redeschiderea investigației

Pe de altă parte, în cazul în care privatizarea Oltchim nu este realizată până la finele lunii septembrie 2012, Comisia Europeană va redeschide un dosar privind acordarea de ajutor de stat pentru Oltchim, în urmă cu câțiva ani.

Pe scurt, încă din 2009 a fost demarat un proces de conversie în acțiuni a datoriei Oltchim către AVAS, urmând ca acțiunile să fie vândute în cadrul procesului de privatizare. Comisia Europeană a emis, în martie 2012, o decizie de închidere a procedurii oficiale de investigare în ceea ce privește garanția de stat notificată în favoarea Oltchim și a informat că realizarea conversiei creanței AVAS nu constituie ajutor de stat. Această decizie este condiționată de aplicarea dobânzilor și de privatizarea societății la scurt timp după conversia datoriei.

„Prin adresa din 28 iunie 2012, Comisia Europeană a subliniat că nu va fi acceptată nicio întârziere a privatizării Oltchim, menționând totodată că, în situația în care societatea nu va fi privatizată până la sfârșitul lunii septembrie 2012, Comisia Europeană va putea redeschide dosarul Oltchim pentru analiză din perspectiva ajutorului de stat”, se arată în document.

Citește și DOSARUL OLTCHIM. Ce ofertă a făcut Dan Diaconescu și care este PLANUL B al Guvernului

Un miliard de euro, cheltuielile de mediu dacă Oltchim ajunge „la fier vechi”

Cheltuielile de mediu, în scenariul în care combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea ar fi „tăiat și vândut la fier vechi”, sunt estimate la un miliard de euro. „Cheltuielile de mediu în acest scenariu sunt imense. Dacă tai și vinzi la fier vechi combinatul, ce a mai rămas din el, nu obții mai mult de 40 de milioane de euro. Varianta privatizării combinatului este cea ideală. Cel mai bine ar fi fost ca adjudecatarul licitației pentru Oltchim să cumpere și creanțele, alături de pachetul de acțiuni deținut de stat”, au explicat surse din Ministerul Economiei.

Citește și Itar-Tass: Victor Ponta invită investitori ruși la Oltchim

Oltchim în „risc iminent de executare silită”, „risc iminent de faliment”

„Principalele probleme economice” ale Oltchim, așa cum sunt ele menționate în memorandumul negociat timp de patru săptămâni de autorități cu instituțiile financiare internaționale sunt:

– societatea rămâne expusă riscului iminent de executare silită (cvasitotalitatea activelor sale sunt ipotecate în favoarea altor creditori)

– alternativ cu executarea silită, societatea rămâne expusă riscului iminent de faliment, situație în care orice aționar care nu este și creditor și-ar pierde în totalitate investiția în acțiuni fără să poată în vreun fel să participe la luarea deciziilor care i-ar afecta investiția

– societatea este nebancabilă. Chiar dacă statul ar face conversia în acțiuni a creanței AVAS, Oltchim rămâne cu capitaluri proprii negative

Citește și DOSARUL OLTCHIM agită apele în USL. Liberalul Dan Radu Rușanu dă vina pe Florin Georgescu: A fost o neasumare politică a responsabilității de către ministrul de Finanțe

Care sunt băncile la care Oltchim are datorii de 130 de milioane de euro

La sfârșitul lunii mai, combinatul Oltchim avea, printre altele, datorii totale de 130 de milioane de euro, reprezentând credite contractate de la nouă bănci, BCR având de recuperat de la combinat 72 de milioane de euro.

În total, la 31 mai 2012, datoria Oltchim se ridica la 2,59 miliarde lei (circa 581 milioane euro), iar dacă la acestea se adaugă și dobânzile calculate de AVAS la creanța AVAS, suma se ridică la 3,18 miliarde lei (712 milioane euro):

– datoria către AVAS în sumă de 113 mil. euro
– 149 mil. euro datorii către Electrica SA
– 3 mil. euro, datorii către Electrica Furnizare
– datorii către companii deținute de statul român de 47 mil. euro (CFR Marfă, SN a Sării Salrom, CET Govora, Apele Române)
– 130 mil. euro credite contractate de la bănci (BCR: 72 mil. euro, Banca Transilvania 35 mil. euro, Unicredit 4 mil. euro, CEC 11,5 mil. euro, ING 3 mil. euro, Bancpost 2,5 mil. euro, alte bănci: Rabobank, Garanti Bank, Alpha Bank în total 2 mil. euro);
– datorii față de alți furnizori privati: 85 mil. euro
– datorii față de clienții care au achitat în avans: 43 mil. euro
– salarii și impozite aferente: 7 mil.euro
– alte datorii (leasing, cesiuni din TVA, dobânzi la credite): 4 mil. euro.

Articole recomandate