Iancu Guda, președinte al Analiștilor Financiari și lector IBR & ASE, apreciază că, în comparație cu companiile similiare din Budapesta, Praga și Varșovia, în baza situațiilor financiare și rapoartelor aferente anului 2017, Metrorex înregistrează o productivitate comercială foarte modestă, cu resurse umane supradimensionate, salarii cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune și de aproape două ori peste media din sectorul privat, cu pierderi imense (fără subvențiile de la stat ar fi o companie falimentară), precum și cea mai proastă calitate a serviciului oferit, în condițiile în care viteza medie este cea mai scăzută din cauza investițiilor modeste.
Eliminând subvențiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (aproximativ 77 milioane de euro), în timp ce firmele similare din regiune obțin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (+10%), Varșovia (+5%)
Metrorex înregistrează 63 de angajați la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca și referință (51,41) și de 3 ori mai mult decât în Budapesta (care înregistrează 20,21 angajați/km metrou).
Salariul mediu net pe angajat la Metrorex este de 1.144 euro/lună (7.555 lei brut), de două ori peste media națională și cel mai mare din regiune. Media salariului net pe angajat la firmele care administrează rețeaua de metrou din capitalele de referință este de 1.040 euro pe lună, cu +9% sub media înregistrată în Metrorex și doar cu +38% peste media națională din țara respectivă. Salariul mediu net din orașele de referință utilizate ca și comparație (Budapesta, Praga și Varșovia) este 756 euro per salariat, cu 31% peste media din București, dar muncitorii Metrorex câștigă cu 9% peste angajații de la companiile similare din aceste capitale.
În privința productivității angajaților, Metrorex înregistrează o cifră de afaceri per angajat de 31.600 euro pe an, de aproape trei ori sub media din capitalele de referință (87.300 de euro per angajat pe an și de 6 ori sub media înregistrată de angajații rețelei de metrou din Budapesta).
Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km/oră, mult sub media capitalelor din zonă (31 km/oră), situație cauzată de investițiile modeste în rețea, în condițiile în care majoritatea trenurilor sunt vechi.
În privința infrastructurii, București înregistrează o rețea de metrou cu o dimensiune de 30 metri la 1.000 locuitori, nivel aproape identic cu media capitalelor folosite ca și referință (29,19 metri la 1.000 locuitori), dar veniturile obținute sunt mult mai mici. Desigur, nu ajută nici turismul, în condițiile în care numărul de vizitatori din Budapesta, Praga și Varșovia este mult peste București.
Iancu Guda a analizat câteva detalii suplimentare privind evoluția Metrorex în perioada 2013-2017 și a constatat că situația financiară a companiei se deteriorează, având în vedere că aproximativ 40% din veniturile companiei provin din subvenții de la stat și alte venituri din exploatare. Considerând doar cifra de afaceri (veniturile realizate din vânzarea de bilete), compania înregistrează pierderi din exploatare de 145 milioane lei în 2017, vs -140 milioane lei în 2016, sau -121 milioane lei în 2015, în condițiile în care rezultatul net final este de -358 milioane lei (aprox 77 milioane euro pierdere).
În orice caz, compania nu a făcut profit în ultimul deceniu, iar pierderile cumulate din ultimii 5 ani sunt de 600 milioane lei. Ponderea cheltuielilor cu salariile a crescut de la 44% (în 2013) la 50% (în 2017), în condițiile în care salariul mediu brut per angajat în 2017 a fost de 7.555 Lei (în creștere cu 12% față de 2016, și dublu față de media din economie). Dacă se va majora cu 42%, salariul mediu din Metrorex va ajunge triplu comparativ cu media națională, încheie analistul.